Cu toate acestea, toți aliații sunt în continuare de acord că o aderare deplină rămâne imposibilă în mijlocul războiului, chiar dacă modalitățile de apropiere între Ucraina și NATO continuă, a adăugat el, mai relatează sursa citată.

„Este prea devreme pentru a spune exact care va fi decizia pe care o vom lua la summitul de la Washington. Toți aliații sunt de acord că, în plin război, aderarea deplină nu este posibilă, dar, bineînțeles, vom continua să analizăm pentru a aborda modul în care putem apropia și mai mult Ucraina și NATO”, a declarat secretarul general al NATO.

Între timp, aliații continuă să sprijine Kievul în a se apăra de agresiunea rusă. În această lună, Germania și Țările de Jos au promis 10 miliarde de euro pentru Ucraina, iar România a deschis un centru de antrenament pe avioane F-16 pentru piloții ucraineni. Aliații, inclusiv SUA și Finlanda, trimit mai multe sisteme de apărare aeriană și muniție pentru a proteja orașele ucrainene de atacurile rusești, a arătat secretarul general al NATO.

„Aliații NATO urmăresc și pun în aplicare deciziile pe care le-am luat cu privire la Ucraina și la aderarea sa la NATO la summitul nostru de la Vilnius din iulie anul acesta. Am luat trei decizii importante. În primul rând, am scurtat calea de aderare a Ucrainei de la un proces în două etape la un singur pas, prin eliminarea cerinței privind un plan de acțiune pentru aderarea Ucrainei, astfel încât acest pas a fost deja făcut. În al doilea rând, am înființat un Consiliu NATO-Ucraina, care este un organism important în cadrul căruia Ucraina și toți aliații NATO se reunesc la aceeași masă, cu aceleași drepturi și obligații, și care este un organism în cadrul căruia putem lua decizii împreună, astfel încât Ucraina se apropie în mod semnificativ de NATO prin înființarea unui organism de luare a deciziilor. Acest Consiliu se va reuni pentru prima dată la nivel de miniștri de externe în această săptămână. În al treilea rând, am convenit asupra unui program cuprinzător și substanțial pentru asigurarea interoperabilității depline între forțele ucrainene și forțele NATO. Acest lucru îi va ajuta, bineînțeles, să se apropie de noi, să fie mai capabili să opereze împreună cu forțele NATO. Pe lângă aceasta, desigur, faptul că aliații NATO livrează F-16, tancuri de luptă, artilerie, instruire, toate acestea ajută Ucraina, într-un mod foarte practic, să se apropie de NATO, deoarece sunt din ce în ce mai capabili să opereze și să lucreze împreună cu soldații NATO și pe baza doctrinelor și procedurilor de instruire ale NATO”, a arătat Jens Stoltenberg.

Pe de altă parte, Stoltenberg a subliniat că Ucraina este cea care decide să negocieze orice pace pe care dorește să o convină cu Rusia, când și dacă va veni timpul pentru discuții de pace. „Este la latitudinea Ucrainei să decidă care sunt modalitățile acceptabile de a pune capăt acestui război. Responsabilitatea noastră este de a sprijini Ucraina și de a le permite ucrainenilor să elibereze cât mai mult teritoriu posibil și de a-i pune în cea mai bună poziție posibilă, atunci când sau dacă vor putea începe negocierile”, a subliniat șeful NATO.

Războaiele sunt prin natura lor imprevizibile, a declarat Stoltenberg. Pe de altă parte, el a spus că NATO nu a văzut niciun semn că președintele Vladimir Putin ar avea de gând să facă pace, ci, dimpotrivă, că plănuiește și mai mult război. „Așadar, ceea ce știm este că cu cât oferim mai mult sprijin militar Ucrainei, cu atât mai puternică va fi poziția lor pe câmpul de luptă și cu atât mai puternică va fi poziția lor la o eventuală masă de negocieri”, a explicat Stoltenberg.

El a mai spus că aderarea Suediei la NATO - care mai așteaptă ratificarea Turciei și Ungariei -  îi va face pe toți aliații „mai siguri” și a cerut celor două țări să finalizeze procedurile.