De un an de când a fost aprobată starea de urgență, Guvernul de la Chișinău a fost nevoit să activeze într-un context fără precedent, a declarat în plenul Parlamentului, premierul Natalia Gavrilița. Șefa Executivului s-a referit la gestionarea crizei generate de agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei, care a provocat fluxul de refugiați și a dus la creșterea prețurilor. Natalia Gavriliță a mai atenționat asupra riscului sistării integrale a furnizării de gaze rusești, după ce de la 1 octombrie volumul livrărilor a fost redus cu 30%. Aceasta ar pune în pericol și aprovizionarea cu energie electrică a R. Moldova, a spus premierul, explicând necesitatea prelungirii stării de urgență. 

”Din păcate astăzi nu putem spune stop stării de urgență, și nu ne putem întoarce la viața de dinainte de 24 februarie. Situația excepțională, cum până acum nici Rep. Moldova, nici Europa, nici lumea nu a mai cunoscut de decenii continuă cu pierderi majore începând cu vieți pierdute sau distruse. De la 1 octombrie cantitatea de gaze naturale primite de țara noastră a fost redusă cu 30% și există riscul sistării integrale a furnizării de gaze așa cum s-a întâmplat în alte țări, chiar dacă aveau contracte valabile. Aceasta ar pune în pericol și aprovizionarea cu energie electrică. ”, a spus Natalia Gavrilița.

În discursul său, premierul Natalia Gavrilița s-a referit la amenințările liderului rus Vladimir Putin de a folosi arma nucleară în războiul din Ucraina, precum și la amenințările hibride menite să destabilizeze situația în Rep. Moldova:

”Tentativa ilegală de anexare a unor teritorii ale statului vecin și riscul de utilizare a unor forme de armament mai distructive însoțite de intensificarea acțiunilor de tip hibrid ce vizează nemijlocit destabilizarea situației socio-economice din Rep. Moldova, toate acestea sunt elemente care ne obligă să avem la dispoziție instrumentele necesare pentru a reacționa rapid și eficient întru protejarea securității naționale, a vieții cetățenilor noștri și a oamenilor care s-au refugiat din calea ostilităților ”, a spus Natalia Gavrilița.

Starea de urgență a permis autorităților de la Chișinău să semneze contractele de furnizare a energiei electrice pentru lunile septembrie și octombrie, și crearea premiselor pentru procurarea și stocarea gazelor naturale, păcurei, cărbunelui și lemnelor a mai spus Natalia Gavriliță. Ea s-a referit și la posibilitatea încheierii unui contract pe termen lung cu România în vederea procurării de gaze naturale în cazul în care Gazprom va sista complet  livrările.

După ce au încercat să scoată de pe ordinea de zi proiectul privind prelungirea stării de urgență, deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au părăsit sala Parlamentului înainte de supunerea la vot a proiectului. Deputatul Vlad Bătrâncea a acuzat-o pe premierul Gavriliță că nu a formulat clar motivele prelungirii.

”Deși Polonia a primit cel mai mare număr de refugiați, au gestionat bine. I-au încadrat în câmpul de muncă, le-a oferit deservire medicală, le-au organizat cazare, fără  stare de urgență. Starea de urgență este o măsură extraordinară care permite de a opera chestii de moment. Cu frontiera, s-a rezolvat încă din februarie-martie. Noi am fost acolo cu colegii, cu reprezentanții cancelariei de stat. Înseamnă că această cauză nu mai este adecvată ”, a spus Vlad Bătrâncea.

Amintim că Starea de urgență a fost introdusă pe 27 februarie, la trei zile de la începutul invaziei rusești în Ucraina, și a fost extinsă ulterior pe diferite perioade.