Potrivit ei, astfel, membrii comisiei au lucrat cu informațiile pe care le-au găsit în spațiul public despre candidați, transmite IPN.

„Am solicitat de la ANI declarațiile nehașurate la care am primit refuz pe motiv că sunt date cu caracter personal. Asta ca să înțelegeți în ce context a lucrat comisia”, a declarat Olesea Stamate. Potrivit ei, în următoarele concursuri nu vor fi admise asemenea situații.

Totodată, ministra spune că nu a deținut informații despre candidatul Alexandr Stoianoglo, care a trecut în etapa următoare de selectare a procurorului, că acesta ar fi participat la negocierile din cadrul Alianței pentru Integrare Europeană privind partajarea funcțiilor în stat, inclusiv a celor care nu puteau fi supuse partajărilor politice, când Stoianoglo deținea funcția de vicepreședinte al Parlamentului. În plus, în presă au apărut informații că în anul 2010 Alexandr Stoianoglo a donat Partidului Democrat din care făcea parte 100 de mii de lei în timp ce a declarat venituri de doar 48 de mii de lei. „Noi am solicitat ajutorul jurnaliștilor de investigație și i-am rugat să ne ajute referitor la calitatea de membru de partid și donațiile la partid. Informația aceasta noi n-am primit-o. Problema ar fi fost nu faptul că a donat, dar aspectul disproporționat al donației vizavi de venitul pe care îl avea. Acum, eu am niște întrebări”, a declarat Olesea Stamate.

Deputatul fracțiunii PAS, blocul ACUM, Dumitru Alaiba, consideră că informațiile care au apărut după selectarea celor patru candidați la funcția de procuror general sunt parte din proces și că activitatea comisiei de preselecție, cel mai probabil, nu este încheiată cu atât mai mult cât lista candidaților încă nu a fost expediată la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și nu s-a votat vreun candidat. „Toate acestea înseamnă încă un proces de selectare”, a spus Dumitru Alaiba.

Expertul Ștefan Gligor, fost candidat la funcția de procuror general, acceptă rezultatele activității comisiei și spune că nu le contestă pentru că are încredere în membrii acesteia. Totodată, expertul este de părere că concursul pentru preselectarea candidaților trebuia să fie organizat mai bine. „Noi trebuie să ne asigurăm de faptul că candidații care ajung la CSP sunt oameni impecabil de curați. Odată ce acei oameni vin din sistem, inclusiv o persoană vine din cadrul CNA, care a executat o mulțime de comenzi politice și dosare instrumentate la comandă, luând în considerare că o altă persoană vine din profilul IT, tehnic și ulterior a devenit jurist și a mers în sistem, există o problemă la capitolul credibilitatea persoanelor alese”, a menționat Ștefan Gligor.

Expertul constituționalist Nicolae Osmochescu susține că, din moment ce s-a ajuns la punctul când au fost înaintați patru candidați la funcția de procuror, Consiliului Superior al Procurorilor trebuie să aleagă unul și să-l propună președintelui statului pentru numire în funcție. Altfel, va începe o procedură fără sfârșit și lucrurile pot fi numai mai rele. „S-a făcut ceea ce s-a făcut, sunt unele momente pozitive în activitatea comisiei, sunt și neajunsuri, dar trebuie să acceptăm și să vedem care este rezultatul final”, a declarat expertul.

După etapa interviului, care s-a desfășurat timp de două zile, comisia de preselecție, organizată de Ministerul Justiției, a anunțat că în finala concursului pentru ocuparea funcției de procuror general au ajuns patru din cei 16 candidați. În lista scurtă a candidaților au ajuns Oleg Crîșmaru, Vladislav Gribincea, Veaceslav Soltan și Alexandr Stoianoglo. Ulterior, prim-ministra Maia Sandu a cerut comisiei de preselectare să verifice de urgență informația publicată în presă și să examineze oportunitatea reevaluării listei scurte „în contextul apariției unor informații noi despre integritatea unui candidat din lista preselectată pentru concurs”.