Specificul campaniei electorale 2021: Tradiții și tendințe noi; Dezbatere IPN
-
26 Mai 2021 14:43
![Specificul campaniei electorale 2021: Tradiții și tendințe noi; Dezbatere IPN Specificul campaniei electorale 2021: Tradiții și tendințe noi; Dezbatere IPN](https://media.radiochisinau.md/image/202105/640x360/160655-134210.jpg)
Toate campaniile electorale se desfășoară în conformitate cu reguli generale prestabilite, valabile perioade mai lungi de timp, dar fiecare campanie aparte are și specificul său, care influențează mult mersul și rezultatele acesteia. Aspectele specifice ale actualei campanii electorale au fost identificate și discutate de experții invitați la dezbaterea publică „Specificul campaniei electorale 2021: tradiții și tendințe noi”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, specificul alegerilor parlamentare anticipate față de alegerile parlamentare ordinare este unul substanțial. „Ultimele au loc periodic, în situații mai mult sau mai puțin normale, iar alegerile parlamentare anticipate sunt efectul depășirii unei crize, fie guvernamentale, fie politice. Alegerile parlamentare anticipate sunt marcate de o criză, iar depășirea acestei crize este un fel de laitmotiv pentru campania electorală pentru alegerile anticipate. Dacă se pornește de la contextul actual, alegerile parlamentare anticipate sunt privite de anumiți factori politici ca, de fapt, al treilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Alți actori politici vor ca campania alegerilor parlamentare anticipate să aibă cu totul altă tematică și alți factori de atracție pentru cetățeni”, a spus Igor Boțan.
Expertul susține că Republica Moldova este o republică parlamentară, împuternicirile președintelui sunt pur simbolice și asta face diferența dintre alegerile prezidențiale și cele parlamentare. „Alegerile parlamentare sunt cele mai importante în țară, deoarece Parlamentul configurează practic toate conducerile instituțiilor de drept sau cele de reglementare. Alegerile locale generale sunt alegeri administrative. Diferențele dintre cele trei tipuri de alegeri: prezidențiale, parlamentare și locale sunt uluitoare din punct de vedere al impactului, dar, din punct de vedere al comportamentului electoral, lucrurile sunt extrem de interesante și toate trebuie analizate împreună. Rezultatele alegerilor locale arată forța politică a partidului, unde acestea au structuri locale, unde au consilieri, unde au primari. Dacă partidul nu le are, este un semnal că forța partidului respectiv este foarte modestă”, afirmă Igor Boțan.
Instituția principală responsabilă de procesul electoral este Comisia Electorală Centrală, dar și alte instituții precum Parlamentul, care face „designul” legislației electorale, Guvernul care decide asupra finanțării campaniei electorale, Consiliul Audiovizualului care reglementează reflectarea campaniei electorale, precum și alte instituții, de exemplu, care reglementează problema datelor cu caracter personal. Dacă se pun toate aceste instituții împreună, spune Igor Boțan, ne dăm seama că procesul electoral este un eveniment periodic care permite să fie urmărită convergența activității tuturor instituțiilor publice din Moldova care sunt chemate să asigure un proces electoral liber și corect.
Cât privește instituțiile responsabile de organizarea alegerilor parlamentare, schimbări majore nu au avut loc, declară analistul politic. „Aici e vorba de CEC, care este instituția responsabilă pentru organizarea alegrilor parlamentare în Republica Moldova. Ulterior, CEC urmează să creeze toate organele ierarhic inferioare pentru desfășurarea alegerilor parlamentare. Au fost constituite 38 de consilii electorale ale circumscripțiilor electorale care coincid cu hotarele teritorial-administrative ale raioanelor din țară, la care se adaugă Găgăuzia, Chișinău, municipiul Bălți, consiliul pentru diaspora și pentru Regiunea Transnistreană. Cu 35 de zile înainte de alegeri, urmează a fi create secțiile de votare și birourile electorale ale secțiilor de votare. Acestea sunt instituțiile electorale ierarhic inferioare responsabile de alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie”, afirmă expertul.
În opinia sa, decizia cu privire la votul în diaspora este foarte ilustrativă și emblematică. „Dacă se va vota în favoarea măririi numărului secțiilor de vot înseamnă că instituțiile statului favorizează dreapta. Dacă va rămâne numărul existent, înseamnă că optează pentru un status quo, care este mai curând favorabil stângii. Alocarea resurselor este și ea o discuție politizată. Stânga vorbește despre o subfinanțare a alegerilor din cauza faptului că fondul de rezervă al Guvernului este epuizat, iar dreapta spune că sunt resurse suficiente în pofida pandemiei pentru alegeri”.
Analistul politic consideră că problema pandemiei va fi rezolvată printr-o vaccinare obligatorie a lucrătorilor electorali prezenți la secțiile de vot, decizie solicitată, potrivit lui, de președintele țării. Alegătorii vor purta măști, vor păstra distanța socială și vor respecta alte măsuri de protecție.