Potrivit sondajului, corupția (74%), interesele oligarhilor locali (45%) și polarizarea politică (23%) sunt percepute ca principalele amenințări la adresa democrației în Republica Moldova, iar controalele existente pentru a preveni abuzurile de putere nu sunt considerate eficiente de peste 35% dintre respondenți.

Părerile legate de integrarea în Uniunea Europeană și alianța cu NATO sunt divergente, jumătate din populație considerându-le un sprijin în protejarea democrației (45,8% pentru UE și 45% pentru NATO), dar există voci care spun că ele ar slăbi democrația și suveranitatea (29,6% pentru UE și 41% pentru NATO).

35% dintre respondenți nu cred că instituțiile media sunt independente și imparțiale atunci când relatează evenimente și probleme politice, iar când vine vorba de justiție, 44% dintre moldoveni consideră că ea a avut un rol important în garantarea și protejarea democrației, dar nu a fost gardianul principal, pe când 34% dintre aceștia percep justiția ca pe o amenințare.

Moldovenii cred că democrația poate fi îmbunătățită doar prin implicarea activă a cetățenilor, 54% considerând tragerea la răspundere a oficialilor aleși prin canale de comunicare sau prin demonstrații publice ca fiind cea mai importantă formă de antrenare a mușchiului civic urmată de susținerea unei prese libere și independente (44%). Referendum-urile, bugetul participativ și adoptarea mașinilor de vot electronice sunt principalele măsuri democratice adoptate de alte țări pe care moldovenii le consideră relevante în îmbunătățirea democrației în Republica Moldova.

Andrei Roman, fondatorul Atlas Intel, a declarat că „rezultatele sondajului ar trebui să constituie un semnal de alarmă pentru liderii politici și pentru societatea civilă. Chiar dacă opțiunea pro-democrație este copleșitoare atât în România, cât și în Republica Moldova, întrucât marea majoritate a oamenilor înțeleg valoarea democrației și susțin consolidarea instituțiilor acesteia, ei o percep ca fiind disfuncțională și care răspunde slab nevoilor lor”.

„Corupția și incompetența percepută a clasei politice (în mod surprinzător, acest model fiind mai pronunțat în România decât în Moldova), scăderea performanței în sistemul educațional și erodarea imparțialității și profesionalismului trusturilor mass-media sunt provocări cheie care afectează calitatea democrației în ambele țări. În aceste circumstanțe, riscurile legate de eroziunea democratică sunt în creștere, întrucât actorii politici oportuniști vor încerca în mod inerent să valorifice dezamăgirea generală a populației cu platforme populiste și radicale care ar putea amenința realizările ultimelor două decenii”, a spus fondatorul Atlas Intel

Rezultatele studiului au fost prezentate la 33 de ani de la primele alegeri libere din România. „Cu acest sondaj am vrut să vedem unde ne situăm după acești ani, ce sprijin are democrația în România și în Republica Moldova și cât de solidă este fundația pe care ea s-a așezat”, a menționat Cristian Movilă, președintele Fundației Eidos.

Sondajul a fost realizat în perioada 3-15 mai, pe un eșantion de 921 de oameni.