Potrivit Rodicăi Guțu, printre cauzele acestei situații este faptul că instituțiile nu au posibilitatea angajării unui contabil cu un salariu decent, dar și faptul că acestea nu utilizează la maximum capacitatea clădirilor de care dispun. Cel mai rău la acest capitol stau nouă instituții, care utilizează doar 25% din capacitatea edificiilor. „Per ansamblu, dacă în 2016, 32 de instituții de învățământ primar și secundar, adică circa 24% din numărul total de instituții, utilizau edificiile până la 50% din capacitatea de proiect, în anul curent de studii numărul acestora s-a majorat și constituie 58 de instituții”, a comunicat șefa de la Educație. Pentru anul de studii 2018-2019, Direcția va propune un plan de eficientizare a unităților rețelei școlare din municipiu, precum și eliberarea a cinci edificii ale fostelor grădinițe.

Rodica Guțu a mai spus că Direcția încurajează finanțarea instituțiilor per elev, totodată consideră că descentralizarea administrativă și financiară poate fi realizată cu succes doar dacă plățile alocate acoperă integral cheltuielile ce țin de salarizarea angajaților, alimentație, alocații la fondul social și alte cheltuieli.

Primarul interimar al capitalei, Ruslan Codreanu, a declarat că municipiul Chișinău este la coada listei în ceea ce privește autogestiunea instituțiilor de învățământ, deși ar trebui să fie un exemplu pentru raioane. „Când este o clădire cu capacitatea de 1000 de elevi și avem 250, 200, 150 de elevi, dar toată clădirea trebuie întreținută, salariul îl plătim pentru tot cadrul didactic, cheltuielile de deservire fiind pentru 1000 de elevi – acestea sunt costuri municipale, din bugetul municipal, bani care ar putea fi investiți în laboratoare de fizică, de chimie”, a spus Ruslan Codreanu. Primarul interimar a cerut ca planul de eficientizare a unităților rețelei școlare, pe care urmează Direcția să-l propună, să se bazeze pe expertiză profesională.