Ziarul de Gardă publică un articol despre victimele accidentului feroviar produs acum 2 zile la Moscova. O o familie din s. Suvorovca, r. Fălești și­ a luat bilete și a urcat în trenul ucigaș, care urma să ajungă în Chișinău miercuri seara, de teamă că, după alegerile prezidențiale din Ucraina, de la 25 mai, nu se vor mai vinde bilete și astfel nu vor putea ajunge acasă, la cei doi copii care îi așteptau. Bărbatul a decedat imediat după accident, iar femeia a suportat deja două intervenții chirurgicale.

Ziarul Național relatează că rudele celor șase moldoveni care au murit în timpul accidentului de pe calea ferată întâmpină dificultăți la repatrierea cadavrelor. Mai multe dintre victimele tragediei nu aveau asupra lor acte de identitate. Iar acum, pe lângă durerea pierderii celor dragi, apropiații vor trebui să se confrunte și cu probleme birocratice.

Guvernul caută URGENT BENEFICIARI pentru o sută de MILIOANE de euro, anunța Ziarul National. Banii sunt oferiți de guvernul polonez pentru agricultori gata de a investi în zootehnie și afaceri legumicole.

Trăim timpuri când un polițist care nu ia mită ajunge erou, titrează Timpul, care se referă la fenomenul corupției în Republica Moldova. Uniunea Europeană alocă R. Moldova circa două milioane de euro pentru combaterea corupției, spălării banilor și crimelor economice. Susțineri financiare de acest fel au mai fost, dar se pare că persoanele corupte nu s-au rărit, observă publicația. Chiar și atunci când țara asta va primi miliarde de euro pentru combaterea corupției, fenomenul nu va fi nimicit. Din păcate, sunt mulți dintre cei care spală bani în Republica Moldova și cărora nu le convine să trăiască într-o țară fără corupție, comentează Timpul.

Adevărul revine la problema trecerilor fără bariere pe calea ferată. Potrivit publicației CFM ba nu are bani, ba nu găsește o companie care să instaleze bare mobile la 60 de intersecții cu autostrăzile. Ziarul subliniază ca 20 de milioane de lei au fost alocate anul trecut din Fondul Rutier, dar proiectul nu a demarat. Cu toate acestea, jumătate din sumă a fost deja cheltuită, iar în lipsa barierelor, se menține riscul producerii unor accidente grave.

Istoricul Mihai Tașcă scrie in Adevărul despre soarta membrilor societății refugiaților transnistreni în perioada interbelică. În perioada 1921-1940, în Basarabia au activat două organizații constituite de moldovenii de peste Nistru care au evadat din „raiul bolșevic“. După ocuparea teritoriului dintre Prut și Nistru de către sovietici, inițiatorii și membrii asociațiilor au fost condamnați la moarte sau trimiși în gulag.