România - Republica Moldova: obiectivul reunirii trebuie înlocuit cu cel al modernizării comune, citim pe Veridica. Istoricul Cosmin Popa atrage atenția la faptul că deși este des evocată, unirea Republicii Moldova cu România este foarte puțin pregătită instituțional. În pofida percepției generale, cele mai mari obstacole care stau în calea acestui obiectiv nu sunt cele de natură economică și nici măcar posibila reacție negativă a unor actori internaționali. Sprijinul insuficient de care se bucură această eventualitate în rândul cetățenilor Republicii Moldova, din păcate a scos de pe agenda politică reflecția despre necesitatea stringentă a compatibilizării instituționale și culturale a celor două țări. În absența unui proiect comun de re-inventare, de modernizare a celor două state, o eventuală unire, petrecută sub presiunea situației regionale, va duce sigur și rapid la un eșec major, atenționează expertul.

Ziarul de Gardă reține vizita lui Dodon la Moscova. Deputații Partidului Socialiștilor (PSRM), Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, efectuează „o vizită de lucru de scurtă durată” la Moscova, a anunțat Dodon. Potrivit acestuia, cei doi s-au întâlnit cu vicepreședintele Dumei de Stat a Adunării Federale a Federației Ruse, Piotr Tolstoi, unde au discutat „importanța relansării dialogului strategic în interesul cetățenilor din R. Moldova și Federația Rusă”. În cadrul întâlnirii, Dodon susține că „un accent deosebit a fost pus pe cooperarea în sectorul energetic” și că Federația Rusă rămâne un furnizor important de resurse energetice, capabil să asigure livrări stabile în condiții avantajoase, dacă există voință politică pentru relansarea cooperării”, a scris Dodon pe Facebook. Totodată, în cadrul întâlnirii, fostul președinte a acuzat „acțiunile actualei guvernări care limitează dialogul bilateral”, inclusiv inițiativele privind retragerea R. Moldova din Comunitatea Statelor Independente.

„Trebuie să înțelegi că, în acest caz, nu vei avea o voce. Trebuie să te pui în genunchi și să faci tot ceea ce îți spune șeful tău, Rusia”, spune despre politicienii precum Dodon, care promovează afacerile cu moscoviții, jurnalista Nadiia Chernukha, redactor-șef al RFI Ucraina,  într-un interviu pentru Cotidianul. Deși nu mai are vreun fel de înalte atribuții, nemaifiind președinte, socialistul Igor Dodon efectuează constant vizite la Moscova cu scopul de a purta discuții despre aprovizionarea Republicii Moldova cu resurse energetice rusești. Comentând această abordare, publicația a amintit că Rusia a folosit statutul de furnizor energetic pentru a șantaja Ucraina. “Trebuie să te pui în genunchi și să faci tot ceea ce îți spune șeful tău, Rusia”, le transmite jurnalista politicienilor care, dintr-un așa-zis pragmatism, vor să facă afaceri cu moscoviții.  

Situație anecdotică: separatiștii dau Moldova în judecată – scrie jurnalistul Vitalie Călugăreanu, într-un editorial pentru DW Moldova. Este vorba de Ruslan Mova, căruia președinta Maia Sandu i-a retras cetățenia Republicii Moldova în februarie 2026 alături de alți opt indivizi de la Tiraspol care lucrează în interesul Rusiei. Presa de la Chișinău scrie că, în perioada în care a deținut funcția de șef al miliției separatiste (2016-2021), Mova ar fi coordonat răpiri de persoane, tortură și detenția ilegală a mai multor cetățeni moldoveni. Duminică, fostul șef al miliției separatiste nu a mai fost lăsat să intre în Republica Moldova, chiar dacă deține un apartament pe Bulevardul Renașterii Naționale din Chișinău în care are oficial domiciliul. Fostul milițian separatist a anunțat că i-a acționat în judecată pe Maia Sandu și SIS pentru că l-au lăsat fără cetățenia Republicii Moldova (mai deține și cetățenia Rusiei și Ucrainei). Interdicția impusă lui Mova i-a pus pe jar pe liderii separatiști de la Tiraspol, care foloseau până acum aeroportul din Chișinău pentru a zbura la Moscova sau în vacanțe în Europa. Fără acordul prealabil al Chișinăului, capii regimului separatist nu mai pot ieși acum din Moldova, de partea cealaltă frontiera fiind închisă ermetic de către Ucraina din cauza prezenței ilegale a unui contingent de trupe rusești în Transnistria, notează autorul. Ruslan Mova nu este singurul exponent al regimului separatist transnistrean, responsabil de abuzuri și violări grave ale drepturilor omului, care încearcă să pozeze în „victimă” după ce s-a desprins de regimul de la Tiraspol. Și fostul lider separatist, Evgheni Șevciuk, s-a plâns la CEDO. Acești oameni speră să evite pedeapsa și, totodată, să beneficieze de toate avantajele democrației pe care au sfidat-o în perioada când dețineau funcții ilegale în piramida separatistă de la Tiraspol, scrie DW.

În memoria lui Nicolae Proca: cum a evitat Rezina luptele din 1992. Zona de Securitate evocă memoria lui Nicolae Proca, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, președinte al raionului Rezina în perioada 1990–1994 și profesor de istorie la Liceul „Alexandru cel Bun” din Rezina, care a decedat la vârsta de 77 de ani. În perioada Războiul de pe Nistru, el a avut o contribuție importantă pentru ca orașele Rezina și Rîbnița să nu fie implicate în lupte militare. În memoria profesorului, redacția Zona de Securitate face publică o lucrare realizată de foști elevi ai Liceului „Alexandru cel Bun”, prezentată în cadrul unei conferințe dedicate începutului războiului, intitulată: „Cum a reușit Rezina să evite luptele militare în timpul războiului”. Într-un context marcat de tensiuni și dezinformare, unele situații au fost la un pas de a degenera în conflict deschis. Potrivit mărturiilor, autoritățile separatiste de la Rîbnița au amenințat inclusiv cu detonarea podului peste Nistru, au existat tentative de incitare la grevă și proteste în întreprinderi strategice din Rezina. Prin intervenții directe, negocieri și decizii menite să evite escaladarea, Nicolae Proca a contribuit la detensionarea acestor episoade și la prevenirea unor confruntări armate care ar fi putut avea consecințe grave pentru populația locală.