„Trebuie să preluăm inițiativa și să contraatacăm. Trebuie și o vom face. Unde și cine - veți vedea”, a spus comandatul armatei, transmite Digi24. 

Kirill Sazonov a declarat că detaliile unei viitoare contraofensive vor rămâne neoficiale din motive de securitate. Cu toate acestea, el a dat ca exemplu contraofensivele ucrainene de succes din trecut în regiunile Harkov și Kherson.

„Încercuirea inamicului, atacul pe flancuri și tăierea rutelor logistice au fost cele care au adus succesul forțelor armate”, a explicat el. „Eliberarea regiunii Harkov, eliberarea Kherson - exact conform acestei logici”.

Discuția bloggerilor cu Sîrski a avut loc în timp ce apărarea Ucrainei se prăbușește în est, iar capul de pod din regiunea rusă Kursk este atacat în fiecare zi în cadrul contraofensivei masive a rușilor. Apărarea regiunii de est Donețk reprezintă cea mai mare provocare pentru Ucraina.

Sîrski a explicat că situația din Pokrovsk și Kurakhove „este dificilă”, dar „mai bună decât acum o săptămână”, când era „critică”, a declarat Sazonov. „Unele unități s-au retras, și-au părăsit pozițiile și nu a fost nimeni care să le închidă. O situație de criză, într-adevăr. Dar problema a fost rezolvată, rezervele au fost desfășurate, planurile inamicului au fost zădărnicite”.

Deși trupele ruse au depășit forțele ucrainene cu un raport de 5-1 lângă Pokrovsk, pierderile uriașe ca urmare a „așa-numitelor valuri de carne” au atenuat eforturile de mobilizare ale Moscovei, a explicat Sazonov. „Inamicul se confruntă deja cu o lipsă de rezerve și nu are timp să reaprovizioneze unitățile după pierderi”, a spus Sazonov.

„Dacă înainte vehiculul blindat avea la bord 8 până la 10 parașutiști, acum transportă trei. Comandamentul inamic nu se aștepta la astfel de pierderi. Și nu au alte tactici”.

Un raport recent al Institutului pentru Studiul Războiului susține această afirmație, observând că apărarea feroce a Ucrainei de la Pokrovsk a forțat Rusia să își schimbe abordarea.

Ucraina, de asemenea, își schimbă tactica.

„Structura forțelor armate se va schimba”, a sugerat Sazonov. „Opțiunile prea costisitoare și ineficiente au fost respinse. Noua structură va fi flexibilă și adaptabilă, ceea ce va permite un management eficient și va elimina legăturile inutile din structură.”

Discuțiile lui Sîrski despre o nouă contraofensivă par să treacă cu vederea una dintre cele mai mari probleme ale Ucrainei - lipsa de personal suficient pentru a organiza viitoare atacuri.

„Problemele Ucrainei, între timp, se agravează în principal din cauza problemelor de personal”, a relatat recent The Economist. „Armata este de mult în pană de recruți dornici să lupte, iar campania sa de mobilizare este deficitară, recrutând abia două treimi din cât își propune”.

Un înalt oficial ucrainean a declarat publicației că este îngrijorat că situația ar putea deveni iremediabilă până în primăvară.

„O problemă și mai mare este calitatea noilor recruți”, a scris The Economist. „Forest”, un comandant de batalion din cadrul brigăzii 65, spune că oamenii trimiși de la cartierul general al armatei sunt acum în mare parte prea bătrâni sau nemotivați pentru a fi utili. Toți, cu excepția câtorva, au peste 45 de ani. „Îmi sunt trimiși oameni de peste 50 de ani, cu note de la medici care îmi spun că sunt prea bolnavi pentru a servi”, spune el.

Ucraina se confruntă cu noi incertitudini pe măsură ce o a doua administrație Trump se pregătește să preia frâiele la Washington.

Cu mai puțin de două luni în funcție, administrația Biden și-a intensificat recent sprijinul pentru Ucraina, în special permițându-i să utilizeze arme donate, cum ar fi rachetele balistice cu rază scurtă de acțiune ATACMS (Army Tactical Missile System) produse de SUA în interiorul Rusiei. Sentimentul actualei Case Albe a fost că o nouă administrație Trump ar putea întrerupe ajutorul, lăsând Ucraina în suspensie.

Trump a promis să pună capăt rapid războiului, fără a oferi detalii. Unele persoane din echipa sa de tranziție au sugerat un plan care îngheață liniile unde sunt la 20 ianuarie, adăugând presiune încercării Ucrainei de a recâștiga teritoriul.

Cu toate acestea, Seb Gorka, consilierul pe probleme de combatere a terorismului nominalizat de Trump, a făcut recent lumină cu privire la modul în care abordarea noii administrații ar putea oferi speranță Ucrainei, având în vedere improbabilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să fie de acord cu o încetare a focului.

Trump „îi va spune fostului colonel KGB ucigaș, bătăușului care conduce Federația Rusă, că vei negocia acum, sau ajutorul pe care l-am acordat Ucrainei până acum va părea insignifiant”, a declarat Gorka. „Așa îi va forța pe acești domni să ajungă la un acord care să pună capăt vărsării de sânge”.

Rămâne de văzut dacă comentariile lui Gorka reflectă cu adevărat gândirea lui Trump.

Ce se va întâmpla cu Ucraina după ce Trump va depune jurământul este necunoscut. În timp ce liderii europeni au promis să umple orice gol în ajutorul militar care ar putea fi creat de o potențială retragere a SUA, nimic nu este garantat. Așadar, oricât de mult și-ar dori Oleksandr Sîrski să respecte vechea axiomă fotbalistică conform căreia cea mai bună apărare este o ofensivă bună, constrângerile de resurse și o schimbare a vânturilor politice ar putea face imposibilă realizarea acestui lucru, conchide The War Zone.