La urma urmei, eventuala aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau renunțarea la neutralitatea permanentă va fi supusă în mod obligatoriu referendumului, dar nu unuia consultativ, ci unul constituțional, așa cum prevede Articolul 142 al Constituției, scrie autorul. Actualmente, opinia publică așteaptă de la Șor onorarea promisiunilor pe teritoriul Plaiului de Vis din Găgăuzia. Există un spațiu foarte larg pentru degajarea energiilor și consumarea banilor patronilor din Rusia. Este adevărat că există și semnale îngrijorătoare pentru activiștii șoriști. Așa cum patronii din Rusia s-au dezamăgit de activitatea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care era finanțat lunar cu câte $700-800 mii, s-ar putea să se fi dezamăgit și de șoriștii neconstituționali, recurgând la finanțarea directă, fără intermediari, a locuitorilor din Găgăuzia, conchide autorul.

Într-un editorial din Ziarul de Gardă, Alina Radu subliniază că Ilan Șor are 36 de ani, dar a reușit deja o carieră politică, de afaceri și penală impresionantă, referindu-se la furtul miliardului și preluarea Aeroportului. Autoarea se întreabă în acest context dacă putea oare un singur om, la doar 26 de ani, cu studii atât de precare, fără niciun fel de experiențe și merite, să reușească să preia controlul asupra celor mai importante instituții din stat?  Răspunsul este nu, Ilan Șor nu a acționat niciodată singur. Fără clanurile mafiote ruso-moldovenești, imperiul acestuia nu ar fi existat. Furtul miliardului s-a produs după ce pachetul de acțiuni al Băncii de Economii a ajuns în controlul unor structuri rusești. Aeroportul Chișinău a fost privatizat fraudulos cu ajutorul unei structuri rusești. Politicienii moldoveni care cooperau cu Șor vizitau deseori cancelariile rusești. Ziarul de Gardă subliniază că singura cale prin care Republica Moldova se poate debarasa de grupurile mafiote moldo-rusești e să insiste cu reformele în justiție, cu pedepsirea politicienilor corupți, chiar dacă va fi inimaginabil de greu. Orice pas înapoi înseamnă revenirea în zona de influență a Rusiei, fapt ce constituie un risc nu doar pentru Moldova. Iar exemplul cel mai bun sunt statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania, trei state post-sovietice care s-au rupt de influența rusească, au aderat la UE și NATO și sunt autonome și libere în prezent. Nu perfecte, dar libere, scrie ZdG.