Inițiativa inovatoare a liderului socialist – forțarea ușilor deschise

În cadrul emisiunii „În direct cu Igor Dodon”, din 17 mai 2024, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PCRM) s-a referit la recentele proteste din Georgia, legate de adoptarea în trei lecturi a Legii privind transparența influenței externe. El a comparat situația din Georgia cu cea din Republica Moldova, propunând soluții pentru transparentizarea activității organizațiilor neguvernamentale din țara noastră: „Ceea ce se întâmplă în Georgia este treaba internă a acesteia. Ei nu au făcut altceva decât au făcut multe țări din Occident... Georgia luptă pentru interesele sale naționale. Care este poziția noastră? În situația asta haideți măcar să vedem de unde sunt banii și pe ce se cheltuiesc, nu să interzicem cum a făcut Orban... Trebuie să elaborăm mecanisme de transparență a ONG-urilor... Astfel de legi sunt necesare și ele trebuie aprobate, ele trebuie adoptate. Cel puțin, noi socialiștii, vom fi fermi pe poziția aceasta. Transparență maximă și în domeniul societății civile și în domeniul mass-media”.

Soluția propusă de liderul socialist pare a fi una relativ cumpătată, de aceea, inițiativa nu poate fi decât salutară. Există totuși o nedumerire. Problema e că Articolul 7(3) al Legii nr. 86 din 11.06.2020 cu privire la organizațiile necomerciale, care reglementează activitatea tuturor ONG-urilor, prevede în mod expres următoarele:  “Organizația necomercială face public raportul anual de activitate în cel mult 6 luni de la sfârșitul anului pentru care este întocmit. Dacă organizația necomercială nu publică raportul anual de activitate, aceasta va transmite, în termen de cel mult o lună, o copie a raportului oricărui solicitant. La solicitarea autorității publice competente, organizația necomercială prezintă acesteia, în termen de cel mult o lună, raportul anual de activitate. Raportul anual de activitate conține informații referitoare la activitățile desfășurate, valoarea mijloacelor financiare și a materialelor obținute și folosite, precum și alte informații relevante”.

Vedem că recenta inițiativă a liderului socialist a fost realizată încă acum patru ani. Este curios că legea menționată a fost votată de fracțiunea PSRM, semnată de actualul președinte de onoare al PSRM, Zinaida Greceanîi, fiind promulgată de însuși Igor Dodon, care la acel moment deținea funcția de președinte al Republicii Moldova. Așa că inițiativa liderului socialist e asemănătoare forțării ușilor deschise. S-ar putea ca ex-președintele socialist să sufere de amnezie.

Dovada funcționalității legii organizațiilor necomerciale

Merită menționat faptul că liderul PSRM a avut ocazia să se convingă de funcționalitatea legii organizațiilor necomerciale, lucru pe care l-a confirmat în mod public. S-a întâmplat atunci, când a participat la lansarea, în 2020, a unei grafomanii în adresa ONG-urilor din Republica Moldova, întitulată Societatea civilă în Republica Moldova, compilată de deputatul PSRM, Bogdat Țîrdea. Faptul că autorul a putut colecta nestingherit tot felul de date despre activitatea ONG-urilor din Republica Moldova e cel mai puternic argument în favoarea transparenței activității acestora și accesibilității datelor.

Este de menționat că liderul socialist, Igor Dodon, a reacționat elogios la compilația deputatul socialist, exclamând triumfalist: “I-a fript pe toți!” De fapt, nu pe toți. Mai exista un subiect care urma să fie readus în atenția opiniei publice. Vorba e că deputatul socialist nu a examinat și reflectat activitatea ONG-urilor afiliate în mod direct cu PSRM. De exemplu, nu s-a scris nimic despre activitatea și finanțarea filialei din Chișinău al frontului imperialist rusesc – Clubul de la Izborsk, condusă chiar de Bogdat Țîrdea în persoană. Lipsa informației despre activitatea și finanțarea frontului imperialist rusesc pe teritoriul Republicii Moldova nu le-a permis autoritățile moldovene să investigheze discrepanța dintre averea deputatului Țărdea și proprietățile acestuia. Păcat, această eroare ar trebui reparată, fiindcă nu este corect ca deputatul socialist să dispună de sursele financiare pentru a-și construit casă de locuit în inima Chișinăului, raportând un salariu anulat de aproximativ 20 mii lei.

De asemenea, este de menționat că autorul compilației menționate a evitat să scrie despre activitatea  Fundației “Soluția”, care din 2011 activează pe lângă PSRM, fără să se cunoască din ce surse se finanțează. Sau poate și deputatul grafoman socialist suferă și el de amnezie? Dacă n-ar suferi, l-ar fi ajutat pe președinte Igor Dodon să afle cine finanța activitatea Fundației de Binefacere „Din Suflet”, condusă de prima doamnă, Galina Dodon. Pe de altă parte, surse informate relatau că unul dintre finanțatorii generoși era oligarhul ortodox rus, Constantin Malofeev, promotor activ al imperialismului rusesc. Păcat că autoritățile din Republica Moldova nu se interesează de activitatea pe teritoriul țării a filialelor unor organizații din Rusia, mai ales că acestea au lideri cu viziuni fasciste, cum ar fi Alexandr Dughin, autorul lucrării “Fascismul nelimitat și roșu”. De fapt, la momentul publicării compilației lui Țîrdea, la conducerea țării se afla PSRM și Igor Dodon, care deținea funcția de șef al statului. Curios, dar Igor Dodon este expert al frontului imperialist rusesc și a participat la constituirea în Republica Moldova a filialei acestei structuri imperialiste. Cine, totuși, sunt agenții străini?

Cine se face vinovat de implicarea ONG-urilor în promovarea politicilor publice?

Pretențiile liderului socialist față de comunitatea ONG-urilor din Republica Moldova este foarte stranie. Vorba e că în compilația lui Țîrdea este scris cu subiect și predicat despre cine poartă vina directă pentru implicarea ONG-urilor în politicile publice din țară: „Acest lucru s-a întâmplat datorită faptului că au fost semnate planurile de acțiune Moldova-UE și Moldova-NATO, precum și Acordul de Asociere cu UE. Acest lucru a permis ONG-urilor să pătrundă în toate structurile guvernamentale: Parlament, administrația prezidențială, Centrul Național Anticorupție pentru a monitoriza și a efectua studii”. În astfel de circumstanțe, liderul socialist ar trebui să se lămurească – cine a semnat documentele menționate de grafomanul Țîrdea? Nu e o sarcină dificilă pentru ajutorare în cazul amnezicilor.

Așadar, Planul de Acțiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova a fost adoptat prin Hotărârea nr.356 din 22 februarie 2005 de către premierul Vasile Tarlev, învestit în funcție de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Din guvernul Tarlev făceau parte actualii lideri al PSRM – Igor Dodon și Zinaida Greceanîi. La fel, Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova – NATO a fost adoptat prin hotărârea nr.774 din 06.07.2006 a aceluiași Guvern Tarlev, iar hotărârea a fost semnată și de actualul președinte de onoare al PSRM, Zinaida Greceanîi.

În privința Acordului de Asociere cu UE, este adevărat că acesta a fost semnat în 2014, când PCRM nu era la guvernare, dar la fel de adevărat este că anume PCRM a pus bazele semnării acelui acord, când Vasile Tarlev nu mai era premier, angajându-se în lupta pentru înregistrarea Asociației prietenilor Rusiei în Moldova. Decizia privind obținerea statutului de țară candidat pentru aderarea la UE și semnarea Acordului de Asociere cu UE a fost adoptată de Comisia Națională pentru Integrare Europeană (CNIE) la 25 iunie 2008 (vezi pag. 183): „La 25 iunie 2008, la Chișinău a avut loc ședința Comisiei Naționale de Integrare Europeană (CNIE), la care a participat președintele țării și un șir de diplomați europeni acreditați la Chișinău. La ședință șeful statului a declarat că Moldova dorește ca viitorul document juridic, care urmează a fi negociat cu Bruxelles-ul, să ia forma unui Acord de Asociere și să prevadă perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană”. Pentru informarea amnezicilor e util să se menționeze că în conformitate cu decretul prezidențial din nr.1663-IV din 16.05.2008: președinte al CNIE era șeful statului – Vladimir Voronin; șicepreședinte – premierul Zinaida Greceanîi; printre membri figura și vicepremierul Igor Dodon. Deci, iată cine se face vinovat de implicarea ONG-urilor în promovarea politicilor publice, întrucât documentele menționate prevedeau în mod expres cooperarea cu societatea civilă.

Distorsionarea informației privind agenții străini

Pe lângă faptul că semnează documente despre care nu-și poate aminti, ex-președintele Igor Dodon distorsionează informația privind funcționarea legilor referitoarea la agenții străini. În acest sens, este relevantă hotărârea CEDO din 14 iunie 2022, care a stabilit că legea Rusiei privind agenții străini încalcă prevederile Convenției Europene pentru Drepturile Omului (articolul 10). Probabil, același lucru se va întâmpla în cazul Georgiei, dacă va fi cazul. În același timp, referințele la o lege similară, adoptată în SUA încă în 1938 nu sunt relevante.

În primul rând, în SUA legea menționată a fost adoptată în legătură cu existența în această țară a legii privind activitatea de lobby, care reglementează contactul direct al eventualelor agenți străini cu instituțiile statului. Necesitatea a apărut în preajma celui de al Doilea Război Mondial, când în SUA mișunau cete de spioni cominterniști și fasciști, cominterniștii reușind, oricum, să fure secretele proiectului Manhattan privind crearea armei nucleare. În al doilea rând, în SUA sarcina probării activității agenților străini, dacă aceștia nu se înregistrează ca atare, îi revine instituțiilor competente ale statului, care sunt obligate să dovedească că o persoană sau instituție activează în interesul și beneficiul altui stat. Respectiv, în SUA organizațiile societății civile care activează în domeniile drepturilor omului, democrației, statul de drept, asistență socială și care primesc finanțare străină nu sunt obligate să se înregistreze ca agenți străini.

Revenind la situația din Republica Moldova, aici, la fel ca și în Georgia, ONG-urile au fost invitate de instituțiile publice să coparticipe la procesul integrării europene, așa cum recunoaște deputatul socialist Țîrdea. Deci, în mod normal, cei invitați să coopereze cu instituțiile statului nu pot fi etichetați drept agenți străini. 

Cauzele precauțiunii liderului socialist

Așa cum s-a menționat deja, liderul PSRM nu crede ca în Republica Moldova ar fi bine să fie adoptată vreo legea privind agenții străini, similară celei din Rusia și Georgia, insistând doar pe transparență maximă a activității și finanțării. De ce se întâmplă așa? Probabil, Igor Dodon înțelege că dacă ar fi adoptată o astfel de lege, atunci prima victimă a acesteia ar putea deveni Biserica Ortodoxă din Republica Moldova, care a fost ruptă din Mitropolia Moldovei, fondată în 1381 și recunoscută de Patriarhia Constantinopolului în 1401, pentru a fi încorporată în Patriarhia Moscovei. Despre actualele relații foarte nuanțate dintre Mitropolia Chișinăului și Patriarhia Moscovei știm din scrisoarea Mitropolitului Vladimir, adresată Patriarhului Kirill, care susține războiul sfânt al regimului putinist împotriva poporului frățesc ucrainean.

În sensul celor menționate, este interesantă recenta implicare a Bisericii din Armenia, care nu este încorporată în Biserica rusă, dar care se implică activ în viața politică din această țară. Respectiv, vedem care sunt reacțiile autorităților armene. Recent, președintele Parlamentului Armeniei, Alen Simonyan, s-a văzut nevoit să amintească opiniei publice că biserica este angajată în afaceri, dar nu plătește taxe: „Nu vă mai jucați cu emoțiile oamenilor, istoria noastră, implicându-vă deja și în politică, mergând să strângeți bani de la diaspora. Să vindeți lumânări, Coca-Cola, vin, să aveți restaurante, dar să nu plătiți taxe".

Respectiv, concluzia este ca Biserică să se preocupe de valori veșnice, nicidecum de cele mondene. Evident, ca un bun creștin, chiar dacă are apucături păgâne și crede în ghicitul în ouă, Igor Dodon nu dorește ca o eventuală lege privind agenții străini să fie adoptată și în Republica Moldova. E un fapt îmbucurător, nu încape îndoială. 

Recomandări 

Inițiativa ex-președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, privind asigurarea transparenței activității ONG-urilor din Republica Moldova este una salutară și trebuie susținută cu tărie. Dar pentru a fi credibil în demersul său, ex-președintele Igor Dodon ar trebui să demonstreze că respectă prevederile Legii privind organizațiile necomerciale, pe care a promulgat-o în 2020. În acest sens, potrivit Articolului 7(3) al legii menționate, și ținând cont de sincopele amnezice, îi amintim lui Igor Dodon că are obligația să publice, până la sfârșitul lunii iunie a fiecărui an, un raport pentru anii 2022 și 2023 privind activitatea organizației necomerciale pe care o conduce – Uniunea de Afaceri Moldo-Rusă, lansată la 22 februarie 2022. Pentru opinia publică ar fi foarte important să afle despre succesele colaborării economice și comerciale dintre întreprinzătorii din Rusia și Moldova, despre volumul atragerii investițiilor rusești în țara noastră, dar și despre salarizarea domniei sale, care ar trebui să fie direct proporțională cu investițiile atrase.  

De asemenea, în cadrul inițiativei menționate, în termenele menționate de legea organizațiilor necomerciale, ar fi de mare utilitate ca opiniei publice să i se aducă la cunoștință raportul de activitate, însoțit de unul financiar, al „Platformei Moldova”, conduse de ex-guvernatoarea Găgăuziei, Irina Vlah, care cooperează activ cu Igor Dodon. Sigur, de un interes special este modalitatea combinării activității civice cu cea politică a „Platformei Moldova”. Nu e foarte clar de ce o organizație obștească ar trebui să se preocupe de unificarea forțelor politice de opoziție, lucru de care s-ar putea ocupa cu succes cele vreo 60 de partide existente.

În general, toate organizațiile necomerciale din Republica Moldova ar trebui să respecte legea și să publice rapoartele de activitate și financiare, iar pretinșii cercetători ai societății civile ar trebui să studieze și să publice analize complexe, nu părtinitoare, cu omisiuni grave, în scopul manipulării opiniei publice și dezinformării prin omisiune.