Manifestanții, care s-au mobilizat de asemenea în alte 40 de orașe, acuză puterea că reduce la tăcere mass-media și societatea civilă. Ei cer demisia conducerii canalului public național RTS.

Prima manifestație a fost organizată la 8 decembrie la apelul unor organizații cetățenești și cu sprijinul Alianței pentru Serbia, un grup de zece partide de opoziție de la stânga la extrema dreaptă.

Vucic, un ultranaționalist devenit proeuropean, respinge acuzațiile de autocratism și a lansat o campanie în întreaga țară denumită "Viitorul Serbiei" pentru a promova rezultatele politicilor sale.

Observatorii văd în aceasta un răspuns la manifestații, dar de asemenea un început al campaniei electorale în timp ce președintele, la putere din 2014 mai întâi ca prim-ministru și apoi președinte din 2017, a lăsat să se înțeleagă de mai multe ori că ar putea convoca alegeri anticipate în primăvară ca o "concesiune" pentru manifestanți. Următoarele alegeri ar trebui organizate în mod normal în 2020.

Potrivit sondajelor, Aleksandar Vucic ar ieși învingător. Partidul său SNS domină scena politică în fața unei opoziții divizate.

În această săptămână, lideri din toate sectoarele opoziției au publicat un "acord cu cetățenii" anunțând următoarele lor acțiuni, inclusiv refuzul de a participa la alegeri până când nu există garanții că ele vor fi libere și corecte. Opoziția s-a angajat de asemenea să părăsească parlamentele locale și național și să le boicoteze până la desfășurarea de alegeri libere.

Anul trecut, Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea față de libertatea mass-media în Serbia, denunțând amenințările, actele de intimidare și violență împotriva jurnaliștilor, dar președintele Vucic a respins acuzațiile.

Sursa: Agerpres