'Despre ce se poate negocia cu cineva care nici măcar nu este pregătit să se pună de acord cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii pentru a lăsa civilii să plece?', se întreabă ea într-un interviu acordat revistei germane Stern.

Baerbock a respins de asemenea apelurile unui grup de oficiali germani de rang înalt într-o recentă scrisoare deschisă, care îndemnau la o încetare imediată a focului și la negocieri.

'Dacă aș fi ucraineancă, aș găsi această scrisoare naivă, îngrijorătoare și arogantă', a remarcat Annalena Baerbock.

'Cu ce drept ministrul german de externe poate să decidă în locul Ucrainei la ce parte a țării ar trebui să renunțe, câte milioane de cetățeni ai săi ar trebui să se supună dominației ruse?', a întrebat retoric șefa diplomației germane.

Baerbock a declarat că nu a avut niciun contact direct cu omologul său rus Serghei Lavrov de la începutul războiului în Ucraina.

Ea a mărturisit că și-ar dori să-i poată spune: 'Hai, Serghei, să vorbim despre pace!'

Totuși, Baerbock pune sub semnul întrebării puterea pe care o are în prezent Lavrov la nivelul conducerii de la Moscova.

'Ce fel de rol joacă ministrul rus de externe în toate acestea este discutabil', adaugă ea.

Lavrov și Baerbock au participat ambii la reuniunea miniștrilor de externe G20 de la Bali săptămâna trecută. Lavrov a părăsit reuniunea imediat după ce și-a rostit discursul, fără să audă reacția șefei diplomației germane.

Ministrul de externe german declarase la reuniunea de la Bali că Moscova nu are 'nicio dorință de dialog'. Serghei Lavrov a petrecut "o mare parte a negocierilor nu în sală, ci în afara ei", o dovadă, în opinia sa, că el "nu era interesat de cooperarea internațională", afirmase Baerbock, citată de AFP.

Ulterior, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse Maria Zaharova a respins aceste acuzații ale ministrului de externe german.

La această reuniune, care prefațează summitul din noiembrie al șefilor de stat din cadrul G20, Rusia a fost dur criticată pentru intervenția sa militară în Ucraina, care a generat nu doar o criză de securitate, ci și energetică și alimentară la nivel global, conform AFP.