Ședință cu scântei în dosarul „Kuliok”: Doi martori ai lui Igor Dodon, audiați de noul complet de judecată. TV 8 relatează că prima ședință în noua componență a completului de judecată care examinează dosarul „Kuliok” a început cu scântei. Între avocați și judecători a avut loc un schimb de replici acide, așa cum apărătorii se așteptau ca procesul să fie reluat de la zero, după plecarea judecătorului raportor și înlocuirea acestuia cu un alt magistrat. Nu s-a întâmplat însă, iar ședința a continuat cu audierea a doi martori /.../ președinți ai oficiilor teritoriale a PSRM, din Briceni și din capitală. Niciunul însă nu a putut relata prea multe detalii, argumentând că au trecut mulți ani și nu își mai amintesc anumite aspecte ce țin în mod special de sumele de bani cu care erau finanțate organizațiile. Dosarul, numit generic „Kuliok” a fost reluat de la zero la sfârșitul lunii noiembrie 2025, după ce doi din cei trei judecători din complet au plecat. Igor Dodon este judecat pentru că ar fi luat de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru achitarea cheltuielilor PSRM.

Detalii despre noul judecător-raportor care a preluat dosarul „Kuliok”, în care figurează Igor Dodon găsim în Ziarul de Gardă. Alexandru Negru este noul judecător-raportor care a preluat examinarea dosarului „Kuliok”, în care este judecat fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, în prezent deputat, după ce Ghenadie Eremciuc și-a încetat activitatea la sfârșitul lunii aprilie. Alexandru Negru a îmbrăcat roba de judecător în februarie 2014, odată cu numirea sa la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău, pentru un mandat de cinci ani. Ulterior, a fost numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. La mijlocul lunii aprilie 2025, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a transferat temporar pe Alexandru Negru de la Judecătoria Chișinău la CSJ, în urma unui concurs. Negru este specializat în cauze de corupție, iar anterior a depus o cerere de abținere de la examinarea dosarului „Frauda bancară”. Pe 4 mai 2026, judecătorul l-a condamnat la închisoare pe fostul executor judecătoresc George Boțan pentru abuz de putere în cadrul unor licitații care ar fi fost trucate. Alexandru Negru a promovat evaluarea integrității, fiind audiat de Comisia Vetting în calitate de candidat la funcția de judecător la CSJ, fără a fi identificate probleme de integritate. Raportul de evaluare a primit aviz pozitiv din partea CSM.

La ce să fie atent Chișinăul în criza de la București. Europa Liberă discută cu analistul politic român Armand Goșu ce poate însemna pentru R. Moldova debarcarea guvernului de la București al lui Ilie Bolojan? Depinde de cine îi va lua locul, iar ceea ce ar îngrijora ar fi o influență AUR asupra viitoarei guvernări din România, spune analistul. „În coaliția care ar putea să se cristalizeze la putere (...) ar putea intra, chiar dacă nu neapărat sub forma AUR, unii oameni din AUR care vor dezerta și vor ajuta PSD”, spune Armand Goșu. Condus de euroscepticul George Simion, care are interdicție de intrare în Republica Moldova, AUR a pledat pentru condiționarea ajutoarelor oferite Chișinăului de București și o politică unionistă descrisă de Goșu drept „un fel de imperialism românesc de secol XIX”. „În funcție de cum se va termina această criză, va continua sau nu va continua politica mai veche, începută de la Traian Băsescu, de aducere a Republicii Moldova și de a face un fel de reîntâlnire a României cu Republica Moldova în frontierele lărgite ale Uniunii Europene”, spune Goșu.

Chișinăul are nevoie de o Românie proeuropeană stabilă. Într-o analiză pentru DW Moldova, jurnalistul Vitalie Călugăreanu remarcă faptul că rare și scurte au fost, în istoria recentă, perioadele în care Chișinăul și Bucureștiul au avut concomitent guvernări absolut compatibile și cooperante. Relația dintre cele două maluri ale Prutului s-a dezghețat firesc după victoria Maiei Sandu la alegerile prezidențiale în 2020 și victoria PAS la alegerile parlamentare anticipate din 2021. Începutul războiului din Ucraina în februarie 2022 și semnarea cererii de aderare a Moldovei la UE de către președinta Maia Sandu au marcat o dinamizare fără precedent a relației dintre București și Chișinău. Oficialii români au făcut din aderarea Republicii Moldova la UE prioritate a politicii externe, au demarat proiecte gigantice de interconectare energetică și rutieră pe bani europeni și americani, iar Moldova a înaintat rapid spre deschiderea negocierilor de aderare la UE. Cele opt luni în care Ilie Bolojan a condus Guvernul României au fost cele mai rodnice în relația dintre București și Chișinău. România a intervenit în favoarea Chișinăului în toate crizele generate de Rusia în Moldova, oamenii de afaceri au trecut reciproc Prutul cu investiții... Republica Moldova ar putea fi afectată însă de criza politică din România, deoarece aceasta coincide cu efortul Chișinăului de a deschide oficial negocierile de aderare la UE. Moldova trebuie să obțină neapărat trecerea de la negocieri tehnice la negocieri oficiale în următoarele luni, deoarece există riscul ca în 2027 să apară conjuncturi politice mai puțin prielnice Chișinăului și în alte capitale europene.