Se face istorie: Deschiderea negocierilor UE cu Moldova. Op-Ed de Dr. Dorina Baltag

  • 19 Decembrie 2023 08:00
Se face istorie: Deschiderea negocierilor UE cu Moldova. Op-Ed de Dr. Dorina Baltag

Aceasta înseamnă că oficialii moldoveni, instituțiile și părțile interesate de integrare în UE, cum ar fi mass-media, organizațiile societății civile, mediul academic și comunitatea de afaceri, ar trebui să colaboreze pentru a-și transmite devotamentul față de valorile UE și beneficiile reformelor esențiale necesare, printr-o diplomație publică eficientă...

Recomandările recente ale Comisiei Europene și deciziile liderilor UE din noiembrie și, respectiv, decembrie 2023, privind inițierea negocierilor de aderare cu Moldova, marchează o evoluție semnificativă în strategia de extindere a Uniunii Europene. Pe fondul provocărilor regionale, inclusiv războiul Rusiei în Ucraina și atacurile hibride asupra Moldovei, ultimele concluzii ale Consiliului, adoptate în decembrie 2023, laudă pașii substanțiali ai Republicii Moldova în îndeplinirea criteriilor pentru statutul de candidat. Aceste realizări subliniază angajamentul țării față de reforme, în special în domenii cruciale precum statul de drept, justiția, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției. Pentru a continua să avanseze relația cu Uniunea Europeană, liderii moldoveni ar trebui să-și intensifice procesul de reformă și să profite de metodologia revizuită de extindere a UE. Consiliul a subliniat importanța maximizării capacităților inerente cadrelor juridice actuale și este deschis să revizuiască sugestiile pentru un proces de integrare treptat, pas cu pas, către aderarea completă. Aceasta ar prevedea consolidarea colaborării cu UE în sectoare specifice de interes reciproc.

O decizie (geo)politică fără precedent

Liderii care reprezintă cele 27 de națiuni ale Uniunii s-au reunit la Bruxelles în timpul summitului din decembrie, unde președintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat decizia de a iniția discuțiile de aderare ca fiind un gest geopolitic de profund impact. Într-o mișcare fără precedent, Consiliul a optat pentru începerea negocierilor de aderare a Ucrainei și Moldovei. Liderii UE recunosc că semnificația geopolitică a blocului depinde de integrarea flancului său estic. Ministra germană de externe Annalena Baerbock a subliniat că întregul continent european s-ar confrunta cu o vulnerabilitate sporită, dacă UE s-ar abține de la extindere. Această mișcare geopolitică a devenit evidentă mai devreme, când Comisia Europeană, pentru prima dată, a aprobat discuțiile oficiale de aderare înainte ca o națiune să îndeplinească toate condițiile prealabile.

Invazia rusă pe scară largă în Ucraina a fost cea care a accelerat procesul tipic lent de aprobare a noilor membri UE. Mai mult, Comisia a indicat că inițierea lucrărilor tehnice ar putea începe imediat după aprobarea discuțiilor de către liderii UE. Această acțiune rapidă urmărește să faciliteze adoptarea cadrului de negociere odată ce cele două țări vor realiza reformele necesare. Atât Ucraina, cât și Moldova au obținut statutul de candidat oficial la UE la scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina cu tancuri, reaprinzând discuțiile despre extinderea UE după o pauză prelungită. Deja aceasta a subliniat o dimensiune geopolitică, poziționând UE ca un actor geopolitic involuntar, dar imperativ.

În acest context, Consiliul și-a reafirmat angajamentul neclintit față de aspirațiile de aderare la UE ale Balcanilor de Vest, Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, subliniind viitorul acestora în Uniunea Europeană. Concluziile Consiliului au subliniat extinderea ca o investiție strategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate cu o semnificație geostrategică. Este privit ca un catalizator pentru îmbunătățirea condițiilor economice și sociale ale cetățenilor europeni, minimizarea disparităților dintre națiuni și susținerea valorilor fundamentale ale Uniunii.

Mâna invizibilă a Rusiei

Au existat afirmații consistente cu privire la apropierea lui Orbán de Moscova, în ciuda măsurilor punitive ale UE împotriva Rusiei. Acțiunile premierului ungar Viktor Orbán au adăugat un strat de complexitate discuțiilor privind negocierile de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. În urma deciziei UE de a începe discuțiile de aderare cu Ucraina și Moldova, Orbán și-a folosit puterea de veto, împiedicând un pachet critic de ajutor de 50 de miliarde de euro destinat națiunii afectate de război. Prin exercitarea dreptului de veto, Orbán a zădărnicit efectiv consensul, deoarece este necesară unanimitatea pentru deciziile bugetare în cadrul UE, ceea ce a dus la incapacitatea liderilor de a continua cu fondul esențial.

În perioada premergătoare reuniunii UE, Orbán și-a exprimat reticența cu privire la pregătirea Ucrainei pentru negocieri și a pus sub semnul întrebării neutralitatea Comisiei Europene în calitate de evaluator imparțial. Ucraina a fost desemnată ca țară candidată în anul precedent și i s-a cerut să îndeplinească șapte reforme specificate ca o condiție prealabilă pentru începerea discuțiilor de negociere. Comisia a recunoscut progresul substanțial al Ucrainei, după ce a îndeplinit în totalitate patru dintre cele șapte reforme, cu eforturi continue în domenii precum combaterea corupției, deoligarhizarea și drepturile minorităților. Această evaluare a contrazis opoziția vehementă a Budapestei, contestând avansarea Kievului la următoarea fază de negocieri.

Între timp, acțiunile lui Orbán au atras laude de la Kremlin, având în vedere legăturile sale strânse cu Rusia, care a etichetat decizia UE de a iniția discuții de aderare cu Kievul drept o mișcare politizată care ar putea destabiliza Uniunea Europeană. Pentru a contracara dreptul de veto al Ungariei, Comisia Europeană a autorizat eliberarea a 10 miliarde de euro din fonduri de coeziune pentru Ungaria, la aproape un an după înghețarea fondurilor din cauza preocupărilor în curs cu privire la eșecul țării de a aborda problemele persistente ale statului de drept.

Moldova să-și intensifice eforturile de reformă

Pasul fundamental către aderare implică îndeplinirea criteriilor esențiale pentru aderare, cunoscute în mod obișnuit ca fiind „criteriile de la Copenhaga”. Aceste premise cuprind câteva elemente fundamentale: înființarea de instituții stabile care susțin democrația, statul de drept, drepturile omului și protejarea drepturilor minorităților; dezvoltarea unei economii de piață funcționale capabile să reziste concurenței și să se alinieze la dinamica pieței UE; și capacitatea de a adopta și executa cu competență obligațiile de membru, cuprinzând aderarea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare.

S-au înregistrat progrese rapide notabile în reforma Ucrainei și Moldovei către aderarea la UE, ceea ce a dus la încrederea oficialilor Comisiei că ambele națiuni vor rezolva problemele restante până la termenul limită prevăzut pentru 24 martie. Cu toate acestea, traiectoria negocierilor depinde în mod semnificativ de ritmul reformelor și al alinierii cu legile UE din fiecare țară. Este esențial să înțelegem că durata negocierilor poate varia substanțial, iar începerea negocierilor simultan cu o altă țară nu asigură o încheiere sincronă. Viteza și eficiența reformelor și procesul de armonizare cu legislația UE vor dicta ritmul general și traiectoria negocierilor de aderare.

Chișinăul a demonstrat un angajament substanțial față de integrarea în UE prin îndeplinirea a șase din nouă pași ai Comisiei Europene către candidatură: reformarea sistemului judiciar și a codului electoral, consolidarea egalității de gen și creșterea implicării societății civile în procesul decizional. Mai mult, au fost depuse eforturi lăudabile pentru promovarea managementului finanțelor publice și urmărirea inițiativelor de de-oligarhizare. Recunoscând eforturile dedicate ale Moldovei, Consiliul a subliniat necesitatea unui progres susținut și tangibil în aceste domenii cheie pentru a facilita traiectoria de aderare.

Implementarea reformelor bazate pe cadrele legislative existente, care sunt deja aliniate la acquis-ul UE, devine extrem de importantă, dacă Moldova se angajează serios să transforme visul european în realitate. În acest sens, țara este îndemnată:

- să se concentreze asupra reformei justiției, inclusiv a procesului de verificare și consolidarea instituțiilor de combatere a corupției. În special, stabilirea unei evidențe solide de investigații și condamnări, mai ales în cazurile la nivel înalt, reprezintă o componentă esențială a acestui progres;

- să promoveze reformele din sectorul economic și financiar, punând accent pe măsurile de transformare, cooperarea sectorială și integrarea sporită în cadrul pieței interne a UE. Valorificarea acordului de asociere UE-Moldova și a acordului profund și cuprinzător privind zonele de liber schimb dintre UE, Georgia, Moldova și Ucraina este esențială în acest sens;

- să întărească administrația publică și să se alinieze din ce în ce mai mult la pozițiile politicii externe și de securitate comune ale UE, inclusiv adoptarea de măsuri restrictive. Acești pași colectivi sunt cruciali în asigurarea progresului continuu al Moldovei către integrarea europeană.

Alte ingrediente de integrare în UE de luat în considerare

Aderarea și promovarea activă a valorilor fundamentale ale UE care stau la baza Uniunii Europene, alături de îndeplinirea obligațiilor necesare pentru aderarea la UE, reprezintă repere imperative pentru toate țările care doresc să adere. Subliniind importanța statului de drept ca valoare fundamentală a UE, Consiliul a subliniat rolul său indispensabil în avansarea către aderarea la UE. Progresele consecvente și ireversibile în reforma statului de drept, a drepturilor fundamentale, a eficacității instituțiilor democratice (inclusiv eforturile de reducere a polarizării), a administrației publice și a standardelor economice persistă ca etape esențiale prin care este evaluat progresul către aderarea la UE.

Și, în sfârșit, Consiliul a subliniat necesitatea crucială ca toate țările să se angajeze într-o comunicare transparentă și cuprinzătoare cu cetățenii lor cu privire la avantajele și responsabilitățile asociate căilor lor individuale către integrarea în UE. Aceasta înseamnă că oficialii moldoveni, instituțiile și părțile interesate de integrare în UE, cum ar fi mass-media, organizațiile societății civile, mediul academic și comunitatea de afaceri, ar trebui să colaboreze pentru a-și transmite devotamentul față de valorile UE și beneficiile reformelor esențiale necesare, printr-o diplomație publică eficientă.

Sursa IPN.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Matinal cu Victoria Cușnir și Sergiu Scânteian
Meteo Chișinău
26,24
Cer senin
Umiditate:57 %
Vint:3,09 m/s
Fri
20
Sat
24
Sun
25
Mon
21
Tue
22
Arhivă Radio Chișinău