Redăm conținutul integral al scrisorii deschise adresate de reprezentanții comunităților de români din Ucraina:

DRAGI FRAȚI ȘI SURORI!

         Facem acest apel la adeziunea  dumneavoastră într-un moment de mare cumpănă pentru  comunitatea  noastră  din Ucraina, deoarece ne este pusă sub semnul  neantului însăși  existența în leagănul limbii materne. După cum deja ați luat aminte,  la 5 septembrie curent Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o nouă lege a învățământului, promulgată de președinte  la 25 septembrie. Ea  prevede, printre altele, excluziunea  învățământului în limbile minorităților naționale, prin coerciție și în  limba  noastră natală,  română. Potrivit acestei legi, începând cu anul de învățământ 2018, limba maternă a elevilor noștri va fi admisă doar  în ciclul primar. În clasele a 5-a  – a 9-a  toate materiile vor fi predate în limba ucraineană, cu excepția limbii și literaturii române ca  obiect de studiu aparte, iar  în clasele a 10 – a 12 învățământul  se va  efectua  doar în limba ucraineană. În consecință, copiii noștri vor intra în școală români și vor ieși  din ea … ucraineni.

         În decursul secolelor strămoșii noștri  din acest colț de Țară Ștefană s-au aflat  sub diverse regimuri  de ocupație, însă nimeni dintre   intruși nu s-a atins de limba în care vorbea  populația băștinașă. După raptul  nordului Bucovinei și a Ținutului Herței,  buneii și părinții noștri au fost duși în Siberia și Kazahstan,  pământul și agoniseala de-o viață  le-au fost confiscate, însă de limba ființei noastre  nu  ne-a privat nimeni. Stalin și Beria ne-au îmbrăcat graiul  într-o  haină   insolită, însă  vorbeam și studiam  cu toții la școală în limba maternă, deși în rufă străină. Abia acum, la începutul celui de al treilea mileniu, după ce Ucraina a obținut  independența și a declarat că va urma calea democrației autentice, abia acum  limba noastră  a devenit o povară și o piedică pentru conducătorii  ei,  care promovează față de minorități o politică de adevărat etnocid spiritual, inclusiv lingvistic. Nu credem că există păcat mai mare decât acela de a interzice cuiva să vorbească liber și să învețe la școală  în limba maternă, în limba pe care i-a dat-o Bunul Dumnezeu. Din nenorocire, acest lucru nu este  conștientizat doar de  ultrapatrioții ucraineni care,  în loc să-și vadă de problemele lor spirituale, vin cu interdicții  și scuipă în izvorul cristalin al altor limbi materne. Astfel,  procesul de deznaționalizare a românilor din Ucraina, declanșat  cu 10-15  ani în urmă, când în programa școlară a fost redus numărul de ore la limba și literatura română prin  introducerea cursului integrat de literatură română și universală, a intrat acum  în faza finală –punerea totală la index a limbii române în procesul de învățământ. Nu cunoaștem  vreo țară în lume care  să  interzică  unei etnii băștinașe libertatea de a învăța  în limba maternă.  Or,  toată lumea știe  că orașul Cernăuți a fost atestat pentru prima oară într-un privilegiu al Domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun și că prima școală din oraș,  care a început să funcționeze cu mai bine de  200 de ani în urmă, a fost cu predarea în limba română.

Cinismul   conducătorilor  Ucrainei   depășește orice limită  atunci când  ei încearcă să demonstreze lumii întregi  că, încălcând Constituția,  au procedat în felul acesta  din grija părintească ce ne-o poartă.  Adică, printr-un abuz de putere, ne lipsesc de posibilitatea de a învăța la  școală în limba maternă, ne obturează  orizonturile civilizației, mijloacele  firești pentru…a ne asigura  un viitor fericit în Ucraina. Chipurile, trebuie să  însușim la perfecție limba ucraineană ca să ne integrăm  mai temeinic în societate.  De fapt e vorba de transformarea țării într-un spațiu coercitiv, de o asimilare  fățișă, brutală a tuturor etniilor minoritare din Ucraina, și în primul rând  a noastră, a românilor, pentru a nu recunoaște că  suntem băștinași  dezmoșteniți pe aceste meleaguri și s-ar  cuveni să ne bucurăm de toate drepturile  aposteriori.

         Dragii noștri frați și surori!  Ne-am adresat deja Președintelui Ucrainei și Președintelui României,  unor instanțe  internaționale,  iar acum  vă cerem  dumneavoastră  sprijinul  efectiv în demersul nostru  pentru prezervarea  limbii materne și  a spiritualității  românești. Vă implorăm:  nu ne lăsați  singuri în fața pericolului  letal de a ne pierde limba, iar odată cu ea   și ființa etnică. Cernăuțiul l-a dat literaturii naționale și celei  universale  pe Mihai Eminescu, a fost leagănul multor  personalități marcante ale culturii  noastre  și  ar fi un dezastru de neconceput și de neiertat să se întâmple cea ce  și-au pus în gând niște oameni fără Dumnezeu, teroriști ai istoriei.       

Sperăm că vom fi auziți, înțeleși și sprijiniți în  lupta noastră  vitală pentru limba maternă și păstrarea identității naționale.