Scriitorul a murit ieri noapte la reședința sa din Los Angeles, după mai mulți ani în care a fost imobilizat într-un scaun cu rotile în urma unui atac cerebral. 

Controversata carte „Fahrenheit 451”, apărută în anul 1953, îl are ca protagonist pe un pompier, Montag, care are datoria de a descoperi și a distruge cărțile, despre care societatea viitorului consideră că sunt prostii care înnebunesc oamenii și îi fac nefericiți. Misiunea lui este aceea de a detecta oamenii care dețin cărți, de a le percheziționa locuințele, cotloanele mobilierului și locurile ascunse (care sunt dintre cele mai ciudate) pentru a pune mâna pe toate cărțile, care sunt strânse, mai apoi, în saci și apoi incendiate.

Bradbury descrie o lume imbecilizată, anticipând, de fapt, cu câteva decenii, disprețul față de lectură al membrilor unei societăți abrutizate de consumerism și superficialitate. Monopolul aparține televiziunii, plină de programe stupide, ilogice, absurde, inutile. Societatea aceasta mai are și cazuri izolate de iubitori ai cărților. Ei ripostează în cele mai ciudate, unii mănâncă volumele interpretând ad litteram sintagma „hrană spirituală” – de frică să nu le ardă cineva. Sau refuză să-și părăsească locuințele-biblioteci și acceptă să fie arși de vii, acolo, în mijlocul cărților.

Cartea este o distopie, antonim modern al cuvântului utopie, care descrie o lume imaginară negativă, gen în care au excelat HG Wells și Orwell.

Fahrenheit 451 a fost prima operă ecranizată a lui Bradbury, în anul 1966, de către Francois Truffaut. Ulterior, filmul a mai avut un remake, în anul 2007, în regia lui Frank Darabont.