Nivelurile maxime de poluare înregistrate la Paris și în alte mari aglomerații urbane, devenite din ce în ce mai frecvente, au repercusiuni importante asupra sănătății publice. Indiferent dacă este analizată pe termen scurt sau pe termen lung, absorbția de particule fine, prezente în aerul respirabil, este deosebit de nefastă.

La nivel mondial, se estimează că 1,3 milioane de persoane mor în fiecare an din cauza poluării aerului. În Franța, această cifră a fost estimată la cel puțin 48.000 de victime de către experții agenției Sante Publique France, care precizează că numărul deceselor este "probabil mai mare". Particulele fine determină, de asemenea, cel puțin 9% din mortalitatea națională.

"Acest fapt corespunde unei reduceri a speranței de viață cu doi ani pentru persoanele care au în prezent vârsta de 30 de ani", au explicat reprezentanții aceleiași agenții. Activitățile umane (industrie, agricultură, transporturi, încălzitul public) reprezintă principala sursă de poluare a aerului.

Aceeași agenție, care se adresează celor 60 de milioane de consumatori din Franța, a tras un semnal de alarmă în ceea ce privește 46 de produse de uz menajer, considerate o sursă de "poluare majoră a aerului din interiorul" locuințelor, conform unui studiu publicat joi.

Anumite categorii ale populației sunt mai vulnerabile decât altele. Așa cum precizează OMS, "efectele cele mai grave asupra sănătății sunt observate la persoanele deja bolnave. În plus, populațiile mai vulnerabile, precum copiii, persoanele în vârstă și familiile cu venituri mici, care au un acces limitat la îngrijirile medicale, sunt mai sensibile la efectele negative generate de expunerea la poluarea aerului".

Bronșitele acute și cronice

Poluanții atmosferici au ca efect fragilizarea bronhiilor, care devin astfel mai expuse la virusuri și bacterii - care provoacă bronșite acute și cronice. Se estimează că 950.000 de cazuri de bronșite acute sunt provocate de poluarea aerului, care cauzează și 134.000 de cazuri de bronșite cronice în fiecare an.

Bronșitele cronice pot să degenereze în bronhopneumopatii cronice obstructive. Aceasta este o afecțiune permanentă și nereversibilă. Între 10% și 15% din totalul acestor cazuri sunt asociate cu poluarea aerului.

Crize de astm

Astmul constituie principala afecțiune declanșată sau agravată de poluarea aerului. Se estimează că între 10% și 35% din cazurile de astm identificate în fiecare an sunt asociate cu acest tip de poluare.

Boli cardiovasculare

Poluarea este un factor care poate să declanșeze accidente vasculare cerebrale (AVC), infarcte miocardice și angine pectorale.

Alergii la polen

Particulele fine prezente în aer contribuie la situația în care moleculele de polen eliberează proteine care se fac vinovate de apariția mai ușoară a alergiilor și permit proteinelor din anumite tipuri de polen - precum cel de mesteacăn, de exemplu - să pătrundă mai ușor în căile respiratorii secundare, fapt care poate să provoace crize alergice.

Cancere pulmonare și ale căilor respiratorii

Este dificil de estimat cu precizie numărul de cancere asociate poluării, întrucât cauzele cancerului sunt, prin definiție, dificil de identificat. Totuși, specialiștii sunt de părere că poluarea reprezintă un factor care poate să provoace acest tip de boală.

Afecțiuni ale sistemului reproducător

Poluarea atmosferică este considerată vinovată de scăderea fertilității masculine, de creșterea numărului de nașteri premature și a cazurilor de mortalitate intrauterină.

Sursa: Agerpres