''Am decis să părăsim (...) parlamentul, guvernul și posturile noastre în cele patru municipalități din nord'', unde sârbii sunt majoritari, a declarat Goran Rakic, liderul principalului partid politic sârb din Kosovo, Lista sârbă (Srpska lista), transmite AGERPRES.

Sârbii din nord vor demisiona din toate instituțiile, inclusiv din poliție și tribunale, a subliniat el, după o întâlnire a reprezentanților acestei comunități sâmbătă la Zvecan.

Sârbii kosovari nu recunosc autoritatea orașului Pristina, capitala în care se află instituțiile kosovare, nici independența fostei provincii sârbe Kosovo, și rămân loiali Serbiei, de care sunt dependenți din punct de vedere financiar.

Potrivit lui Goran Rakic, această decizie va rămâne în vigoare "atâta timp cât Pristina nu va începe să respecte dreptul internațional și acordurile încheiate la Bruxelles".

Autoritățile kosovare trebuie să revină asupra deciziei lor privind plăcuțele de înmatriculare și să facă posibilă crearea unei Asociații a municipalităților sârbe, a insistat el.

Aproximativ 10.000 de sârbi kosovari sunt vizați de ordinul intrat în vigoare la 1 noiembrie care le cere să își schimbe vechile plăcuțe de înmatriculare auto, care datează din anii 1990, când Kosovo era parte a Serbiei, cu plăcuțe de înmatriculare ale Republicii Kosovo.

Alți aproximativ 40.000 de etnici sârbi, care locuiesc în părți din Kosovo majoritar albaneze, folosesc plăcuțe de înmatriculare emise de Pristina.

Guvernul kosovar a anunțat că va începe să dea amenzi șoferilor sârbi care folosesc vechile plăcuțe de înmatriculare de dinainte de independență și va confisca vehiculele cărora nu le-a fost schimbat numărul de înmatriculare până la 21 aprilie 2023.

Principalii susținători ai Kosovo, Statele Unite și Uniunea Europeană, l-au îndemnat pe prim-ministrul kosovar Albin Kurti să amâne cu încă 10 luni punerea în aplicare a hotărârii privind plăcuțele de înmatriculare, dar acesta a refuzat.

Joia trecută, poliția l-a demis pe șeful sârb al poliției locale din nord, Nenad Djuric, pentru că s-a opus respectării planului, amintește EFE.

O încercare de a pune în aplicare decizia privind plăcuțele de înmatriculare a provocat tensiuni grave în iulie anul trecut, cu demonstrații zilnice și blocarea traficului la cele două posturi de frontieră din nord.

Reacționând la retragerea sârbilor din instituții, Blerim Vela, șeful de cabinet al președintelui kosovar Vjosa Osmani, a acuzat Belgradul că încearcă să destabilizeze Kosovo prin susținerea sârbilor din nord.

''Serbia îi constrânge și îi incită pe sârbii din Kosovo să renunțe la locurile de muncă din instituțiile kosovare'', a scris Vela pe Twitter, citat sâmbătă de Reuters.

Președintele sârb, Aleksandar Vucic, și-a anulat vineri toate deplasările în străinătate din cauza situației din Kosovo și a anunțat că următoarele trei zile vor fi cele mai dificile din ultimii zece ani. Sâmbătă a convocat o ședință extraordinară de guvern și contacte cu ambasadorii chinez și rus la Belgrad și cu patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe.

Kosovo, populat de o majoritate albaneză, și-a autoproclamat independența față de Serbia în 2008, pe care Belgradul nu o recunoaște, iar cele două țări sunt angajate din 2011 într-un dialog dificil sub auspiciile UE pentru a-și normaliza relațiile, la mai mult de un deceniu după un război care s-a soldat cu 13.000 de morți, majoritatea kosovari albanezi.

În 2013, au ajuns la un acord, cunoscut sub numele de Acordul de la Bruxelles, care prevedea crearea Asociației municipalităților sârbe, care să ofere districtelor cu majoritate sârbă o mai mare autonomie.