„Suntem de la Orhei, din satul Curchi, de la Mănăstirea Curchi și noi venim în fiecare an la această sărbătoare. Pentru familia noastră este cea mai scumpă. Nu trebuie cineva să ne împingă, noi din suflet venim”, spune un bărbat.

„Vreau să îi felicit pe toți cei care simt românește, care vorbesc limba română corect. Azi, limba română nu prea este vorbită corect. Mai ales cei de la guvernare, îmi pare rău că profanează aceste idealuri”, subliniază o tânără.

„Cea mai importantă sărbătoare pe care o poate sărbători un popor este limba lui, care, biata limbă, în decurs de mai mulți ani a fost chinuită și nu prea recunoscută”, spune un alt bărbat.

Pe Aleea Clasicilor din Chișinău au adus un omagiu limbii române și scriitori și oameni de cultură de pe ambele maluri de Prut. 

„E un miracol că limba română, cel puțin de la 1812 încoace, cu o mică întrerupere, cu o mică întrerupere de normalitate între 1918 și 1940 și ceva, că ea există, rezistă, că  produce scriitori importanți din toate generațiile, cărturari importanți, artiști importanți. Cu o constatare ușor mâhnită că în zona media e o invazie de mijloace de comunicare din alte limbi, care fac diversiune și nu diversitate întru normalitate”, a declarat directorul editurii Junimea, de la Iași, Lucian Vasiliu.

În ciuda impedimentelor, limba română a cunoscut o evoluție importantă în Republica Moldova, mai ales la nivelul oamenilor de cultură, a remarcat scriitorul de la Chișinău, Dumitru Crudu. El a subliniat că autorii basarabeni s-au încadrat armonios în literatura română contemporană.

„E aceeași limbă literară, aceeași literatură română, o literatură română care se scrie în două țări românești – scrii aici, la Chișinău, dar faci parte din marea familie a literaturii române de peste tot. În sensul acesta, nu există bariere.”

Ziua Limbii Române este sărbătorită în Republica Moldova începând cu 1989, iar din 2013 a devenit sărbătoare oficială și în România.