Conform datelor acestui serviciu, racheta a fost lansată din complexul militar Kedr situat în regiunea rusă Astrahan, la circa o mie kilometri distanță de ținta lovită în Ucraina. Această rachetă cu rază medie de acțiune și care este nouă în arsenalul militar rus este echipată cu șase focoase, fiecare dintre acestea având la rândul lor câte șase submuniții. Viteza pe care a atins-o în traiectoria finală către țintă a fost de peste Mach 11, adică mai mult de 11 ori viteza sunetului, explică Serviciul militar de informații ucrainean GUR, transmite AGERPRES.

Kievul susținuse inițial că Rusia a lansat o rachetă balistică intercontinentală (ICBM), dar mai târziu descrierile oferite atât de oficiali americani, cât și de președintele rus Vladimir Putin au arătat că a fost vorba de fapt despre o rachetă balistică cu rază intermediară de acțiune, adică de sub 5.500 de kilometri.

Serviciul ucrainean GUR a publicat și o listă cu șapte instituții de cercetare și de producție militară din Rusia care au participat la dezvoltarea acestei rachete. Printre acestea se remarcă centrul din regiunea Astrahan unde racheta a fost testată în perioada octombrie 2023-iunie 2024.

Rusia a sugerat că a recurs la folosirea acestei rachete împotriva unei infrastructuri producătoare de armament în orașul ucrainean Dnipro, unde se află și uzina de rachete și tehnologie spațială Iujmaș, ca răspuns față de acțiunile occidentale „nesăbuite” în urma primelor atacuri ucrainene cu rachete americane ATACMS și britanice Storm Shadow asupra unor ținte militare în Rusia, după ce Kievul a fost autorizat de SUA și Marea Britanie să lovească în profunzimea teritoriului rus cu aceste rachete ce au o rază de acțiune de 300 de kilometri.

Moscova consideră aceste atacuri o implicare directă a SUA și Marii Britanii în război, motivând că localizarea țintelor prin satelit și direcționarea rachetelor către acestea nu pot fi realizate de armata ucraineană fără implicarea țărilor care i-au furnizat rachetele ATACMS și Storm Shadow.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris atacul rusesc cu noua rachetă balistică hipersonică drept „o escaladare clară și severă” și a cerut un răspuns internațional ferm la adresa Moscovei.

„Lumea trebuie să răspundă. În acest moment, nu avem o reacție puternică a lumii. Putin este foarte sensibil la asta. El ne pune la încercare, dragi parteneri”, a indicat Zelenski, despre care ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susținut astăzi că „s-a speriat” în urma atacului rus cu racheta Oreșnik și că numai pentru acest lucru lovitura asupra unei fabrici de armament de la Dnipro a fost „utilă”.

Ministrul rus a mai estimat că, prin aprobarea atacurilor asupra unor ținte pe teritoriul rus, președintele democrat al SUA aflat la final de mandat, Joe Biden, și-a propus să lase „cea mai rea moștenire posibilă” viitorului președinte, republicanul Donald Trump, care a promis în campania electorală că va pune rapid capăt războiului declanșat prin invazia rusă în Ucraina, dar fără a explica ce soluții ar preconiza.

De partea sa, președintele rus a confirmat joi seara într-un mesaj către națiune atacul asupra unei fabrici de armament din Dnipro cu o rachetă balistică hipersonică Oreșnik, amenințând în plus că, în cazul unei noi „escaladări” în Ucraina, Rusia va răspunde într-un mod „decisiv și simetric”.

„Ne rezervăm dreptul de a folosi armele noastre împotriva obiectivelor militare ale acelor țări care permit ca armele lor să fie folosite împotriva instalațiilor noastre”, a indicat Putin.