Sărăcia din R. Moldova facilitează corupția electorală. „Pentru alegătorii vulnerabili e mai atractiv să participe în inițiative de corupere electorală decât să creadă că prin politici publice li se va îmbunătăți viața”
-
04 August 14:41
Sărăcia din Republica Moldova continuă să faciliteze corupția electorală, cu 25% dintre cetățeni care nu își pot acoperi nici strictul necesar și 40% care trăiesc la limita subzistenței. Aceste categorii vulnerabile devin ținte principale pentru partidele politice care folosesc mecanisme de influențare tot mai sofisticate. Participanții la o dezbatere organizată de Agenția de presă IPN au evidențiat legătura directă între nivelul sărăciei și vulnerabilitatea la manipulare electorală în contextul alegerilor parlamentare din septembrie, transmite Radio Chișinău.
Expertul în științe demografice, Valeriu Sainsus, a explicat caracteristicile specifice ale sărăciei populației, care o fac vulnerabilă la manipulare politică, în special în campaniile electorale.
„Sărăcia a fost persistentă în cadrul populației din Republica Moldova pe parcursul independenței, însă ea a purtat și poartă caracteristici diferite. În primul rând vorbesc de populația tânără, care destul de dificil accede în câmpul muncii. Pe de altă parte vorbesc de populația care este peste vârsta de pensie, în contextul în care devalorizarea surselor de existență a populației care se află la pensii are loc mult mai alert decât indexarea pensiilor. Sărăcia în Republica Moldova are o fațetă strict feminină, în contextul în care femeile, pe tot parcursul vieții, se consacră familiilor. Avem o diferență foarte mare de pensii între populația masculină și feminină, care se menține la limita de 10-20%. Sărăcia în Republica Moldova are o fațetă rurală, din contextul în care masiv populația din spațiul rural nu are resurse permanente de venit”, a spus Valeriu Sainsus.
Metoda de corupere electorală s-a transformat în timp, de la mită directă la practici instituționalizate precum subvenții, majorări de pensii și evenimente electorale, a precizat experta WatchDog în economie politică, Mihaela Sirițanu.
„Fenomenul sărăciei reprezintă un pericol semnificativ pentru corupția electorală. Vorbim despre oameni preponderent din mediul rural, cu mulți dependenți, cu acces la muncă sezonieră precară. Acești oameni prioritizează să poată aduce o pâine pe masă familiei astăzi, nu mâine. Pentru ei este mult mai atractiv să participe în inițiative de corupere electorală - mituire cu bani sau alimente - decât promisiunea că prin politici publice se va îmbunătăți viața lor într-un viitor îndepărtat. După 2010 coruperea este mai mult instituționalizată - se folosesc resurse administrative pentru campanie, se organizează concerte înainte de alegeri, sau politici publice votate exact înainte de alegeri: indemnizații pentru persoane cu dizabilități, mărirea pensiilor, subvenții pentru agricultură”, a menționat Mihaela Sirițanu.
Expertul Igor Boțan a precizat că toate partidele au recurs, într-o formă sau alta, la influențarea alegătorilor vulnerabili, însă una din cele mai eficiente metode o reprezintă rețeaua magazinelor sociale inițiată de Ilan Șor, care a transformat beneficiarii în alegători fideli.
„Ulterior a apărut fenomenul - deschiderea magazinelor sociale fără declararea surselor din care se finanțează magazinele. Aceasta a fost găselnița lui Ilan Șor, beneficierii fiind persoanele vulnerabile. Ele sunt finanțare dintr-o fundație privată, dar nu se spune de unde vin banii în această fundație. Acest concept îl ajută pe Ilan Șor să-și fidelizeze electoratul, transformând beneficiarii acestor magazine sociale în corp electoral”, a precizat Igor Boțan.
În prezent, potrivit datelor prezentate, aproximativ 65% din populația Republicii Moldova trăiește în sărăcie, dintre care 25% din moldoveni nu își pot acoperi nici strictul necesar, iar 40% trăiesc la limita subzistenței, fiind vulnerabilă la diverse forme de manipulare electorală.
