''Fără a ne referi la anumite țări în special, nu am avea temeri că o extindere a alianței defensive ar face altceva decât să promoveze stabilitatea pe continentul european'', a declarat Ned Price într-o conferință de presă, potrivit Agerpres.

Reprezentantul diplomației SUA a răspuns astfel unei întrebări legate de posibilitatea ca Rusia să escaladeze confruntarea din Ucraina în cazul în care Suedia și Finlanda ar adera la Alianța Nord-Atlantică.

Șefa guvernului finlandez Sanna Marin a anunțat miercuri că țara sa va lua ''peste câteva săptămâni'' decizia dacă va cere aderarea la NATO.

''Există diferite perspective de a cere aderarea la NATO sau nu, și trebuie să le analizăm foarte atent'', a spus Sanna Marin, într-o conferință de presă la Stockholm alături de omoloaga sa suedeză Magdalena Andersson.

Aceasta din urmă a declarat că este importantă o analiză detaliată cu privire la o eventuală candidatură la NATO. Executivul suedez va prezenta spre finalul lunii mai o analiză a politicii de securitate.

Finlanda s-a opus mult timp opțiunii aderării la NATO, dar recenta invazie militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în această țară, care are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia.

Sondajele de opinie arată că ultimele săptămâni au fost marcate de o creștere masivă a sprijinului populației pentru intrarea Finlandei în Alianță, iar unele voci de la Helsinki susținând chiar că țara ar putea depune în mai sau iunie cererea de aderare la Alianță. Un summit al NATO va avea loc în iunie la Madrid.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte și din Uniunea Europeană. Țările membre ale UE care nu au aderat la Alianța Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta și Suedia.