*

Igor Dodon, la discuții cu liderii PSRM, PDM și ai Blocului ACUM

Președintele Igor Dodon a avut marți, 26 martie a.c., consultări separate cu liderii principalelor formațiuni parlamentare – PSRM, PDM și Blocul ACUM – în vederea identificării unei majorități capabile să aleagă conducerea Legislativului și să voteze un nou Guvern. Șeful statului susține că din orice combinație cu participarea celor trei formațiuni, poate fi creată o coaliție majoritară, astfel justificând-uși, într-un fel, decizia de a-l nu invita la discuții și pe Ilan Șor al cărui partid numără 7 deputați în Parlament. Toate grupurile politice au anunțat că nu-și doresc alegeri anticipate și au susținut că, deocamdată, nu au început discuții pentru formarea unei alianțe de guvernare.

*

Blocul ACUM rămâne unitar, dar formează două fracțiuni

Blocul ACUM format din Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune Solidaritate a anunțat marți, 26 martie a.c., despre faptul că va avea două fracțiuni în Parlament. Maia Sandu și Andrei Năstase au negat că ar fi existat neînțelegeri în interiorul Blocului și au anunțat că Platforma DA și PAS vor merge împreună și la viitoarele alegeri locale. Cele două partide au semnat și un acord de constituire a blocului politic ACUM, ce îi va propune pe Andrei Năstase la funcția de președinte al Parlamentului, iar pe Maia Sandu – la cea de prim-ministru. Procesele verbale de constituire a celor două fracțiuni din cadrul Blocului ACUM au fost depuse miercuri, 27 martie a.c., la secretariatul Parlamentului. Astfel, Maia Sandu va conduce fracțiunea ”Partidul Acțiune și Solidaritate, Blocul ACUM” având în componența sa 14 deputați, iar Andrei Năstase va conduce fracțiunea ”ACUM Platforma DA” care numără 12 deputați.

*

Moscova îl acuză pe ambasadorul SUA la Chișinău că intervine în procesul politic

Pe fundalul incertitudinii politice legate de crearea unei alianțe de guvernare, Moscova a lansat miercuri, 27 critici dure la adresa Ambasadorului SUA la Chișinău, Dereck Hogan, acuzându-l de faptul că ar fi ”intervenit în mod decisiv în procesul politic din R.Moldova”. Ministerul rus de externe, prin vocea purtătoarei sale de cuvânt, Maria Zaharova, s-a referit în acest sens la o scrisoare deschisă a ambasadorului american adresată deputaților moldoveni. Amintim în context că ambasadorul Dereck Hogan a fost acela care în decembrie anul trecut atenționa opinia publică de la noi despre faptul că nu este exclus ca Rusia să intervină în alegerile parlamentare din Republica Moldova din 24 februarie 2019, la fel cum a făcut-o în Statele Unite în 2016.

*

Majoritatea deputaților aleși, cu probleme de integritate

Mai mult de jumătate dintre deputații actualului Parlament au probleme de integritate, constată un raport al Inițiativei Civice ”Pentru un Parlament Curat 2019”, făcut public joi, 28 martie a.c., la Chișinău, în cadrul unei mese rotunde. Raportul a fost elaborat în baza mai multor criterii care se referă la integritatea în activitatea politică a deputaților, integritatea în gestionarea averii și a intereselor personale, integritatea în exercitarea funcțiilor publice sau de partid, dar și dosarele penale deschise pe numele lor. Raportul constată că atunci când vine vorba de exercitarea funcțiilor publice sau de partid, doar 48 din cei 101 deputați pot fi considerați integri, ceilalți 53 având probleme de integritate.

*

Primarii de sate și comune, vizați cel mai des în cauzele contravenționale

Majoritatea cauzelor contravenționale intentate împotriva reprezentanților autorităților publice locale vizează primarii din sate și comune. Potrivit unui raport realizat și prezentat săptămâna aceasta de IDIS Viitorul, primarii localităților din mediul rural sunt cel mai des învinuiți de administrarea contrar procedurilor a bunurilor imobiliare. Cauzele contravenționale împotriva primarilor sunt pornite cel mai frecvent pentru abuz de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu, uneori fără temei și pentru orice încălcare minoră, susține juristul Viorel Rusu din cadrul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM). Experții constată însă că de multe ori legislația este imprecisă și creează premise pentru ca aleșii locali să ajungă în instanță.

*

Statul de drept și independența justiției, cele mai mari rateuri pentru Republica Moldova, la 10 ani de PaE

La zece ani de participare a R. Moldova în cadrul Parteneriatului Estic (PaE) al Uniunii Europene, Chișinăul a reușit să obțină unele progrese, în special în domeniul economic, susțin experții Institutului pentru Politici și Reforme Europene. R. Moldova are, însă, și multe rateuri în ceea ce privește standardele democrației, statul de drept și independența justiției. Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, a amintit că ponderea UE în volumul exporturilor moldovenești a ajuns la 70 la sută, dar lucrurile nu stau la fel de bine în domenii importante pentru viața oamenilor legate de standardele de democrație și statul de drept sau de sectorul justiției.