*

Cetățenii Rep. Moldova își aleg președintele pe 15 noiembrie

Duminică, 15 noiembrie 2020, în Rep. Moldova, se va desfășura turul doi al alegrilor prezidențiale, la care peste 3 mil. de cetățeni cu drept de vot sunt chemați la urne pentru a-și alege șeful statului. Acesta este al patrulea scrutin prezidențial direct în istoria Rep. Moldova și al doilea consecutiv după decizia Curții Constituționale din martie 2016 prin care s-a decis  revenirea la alegerea președintelui prin vot direct de către cetățeni. Primele două scrutine directe au fost în 1990 și 1996 când președinți au fost aleși Mircea Snegur (1990 – 1997), respectiv, Petru Lucinschi (1997 – 2001). Au urmat, cei doi șefi de stat aleși de Parlament, Vladimir Voronin (2001 – 2009) și Nicolae Timofti (2012 – 2016), iar între cei doi au fost tocmai trei interimari: Mihai Ghimpu (2009 – 2010), Vlad Filat (2010) și Marian Lupu (2010 – 2012). Deși, într-un regim parlamentar, cum e cazul Rep. Moldova, atribuțiile șefului statului sunt limitate, miza acestor alegeri este mare, afirmă analistul politic Ion Tăbârță.

**

CEC: cazurile de presupusă corupere a alegătorilor în primul tur, în curs de examinare

În primul tur de scrutin al alegerilor au existat o serie de nereguli în procesul de votare semnalate de observatori, inclusiv foarte multe cazuri de transportare organizată a unor cetățeni la secțiile de votare, în special a celor din stânga Nistrului. Comisia Electorală Centrală precizează că potrivit datelor poliției, după primul tur al alegerilor, au fost 245 de sesizări, dar acestea încă sunt în curs de examinate pentru a se stabili dacă a fost sau nu încălcată legea la alegerile din 1 noiembrie, după cum a declarat miercuri, 11 noiembrie, președintele CEC Dorin Cimil. Pe de altă parte, Asociația Promo-LEX, care monitorizează procesul electoral, susține că observatorii lor au raportat că cele mai multe cazuri au fost înregistrate în regiunea transnistreană sau la secțiile de votare deschise în dreapta Nistrului pentru cetățenii moldoveni domiciliați în regiunea separatistă. Potrivit expertului Promo-LEX, Igor Bucătaru, aceste cazuri trebuie calificate ca fiind cazuri de corupere a alegătorilor.

**

Remaniere guvernamentală, operată în grabă de guvernarea PSRM

Republica Moldova are începând de luni, 09 noiembrie, un guvern minoritar, asumat în întregime de Partidul Socialiștilor și de șeful statului după ce miniștrii delegați de Partidul Democrat au fost revocați și înlocuiți cu foști sau actuali consilieri prezidențiali și apropiați ai PSRM. Astfel, democrații care au anunțat pe 7 noiembrie că își retrag miniștrii după ce va fi învestit viitorul președinte, au fost luați prin surprindere deoarece premierul Ion Chicu și președintele în exercițiu au acționat la anticipație. Miniștrii democrați au fost demiși luni dimineață, iar până la amiază noii conducători de ministere din Guvern au depus jurământul de învestitură. Decizia democraților de a se retrage de la guvernare a fost o eroare care a fost speculată de premierul Ion Chicu și de conducerea socialiștilor, după cum afirmă unii analiști. În opinia unor comentatori, graba cu care a fost efectuată această remaniere demonstrează existența unei înțelegeri între PSRM și recent creata platformă parlamentară „Pentru Moldova”, dar evoluțiile politice vor depinde mult de rezultatele alegerilor prezidențiale de duminică.

**

Kremlinul anunță încetarea focului în conflictul din Carabahul de Munte

După un război de o lună și jumătate, pacea s-a reinstalat între Armenia și Azerbaidjan odată cu dislocarea trupelor ruse de menținere a păcii în Nagorno-Karabah. Kremlinul a anunțat, luni, 09 noiembrie, că liderii Armeniei, Azerbaidjanului și Rusiei au semnat o declarație comună privind încetarea focului. Documentul prevede cedarea de către armeni a unor teritorii din jurul Carabahului de Munte asigurarea unei linii de comunicații pentru armeni (Lacin-Șușa) și a uneia pentru azeri (cu Nahicevan), dar nu menționează nimic despre statutul regiunii. Rusia se impune ca arbitru în acest conflict, în timp ce Turcia nu apare în acord. Azerii jubilează, armenii se revoltă, în timp ce Rusia își consolidează influența în regiune, consideră analistul politic Ion Tăbârță.

**

Joe Biden consideră jenant refuzul lui Donald Trump de a-și recunoaște înfrângerea

Candidatul democrat Joe Biden a fost ales al 46-lea președinte al Statelor Unite, potrivit estimărilor făcute de cele mai importante trusturi de presă. Amintim că Biden  este cel care în 2011 în calitate de vicepreședinte al SUA a fost într-o vizită la Chișinău. Tranziția se așteaptă dificilă în condițiile în care președintele în exercițiu republicanul Donald Trump, refuză să-și recunoască înfrângerea. Într-un discurs susținut la un eveniment în Delaware, Biden a spus că tranziția de putere este în desfășurare, în pofida refuzului președintelui republican în exercițiu Donald Trump de a accepta rezultatul alegerilor. Președintele ales a declarat de asemenea că este "stânjenitor" faptul că Trump refuză să își recunoască înfrângerea."Sincer, cred că este jenant". "Cred că asta nu va servi moștenirii președintelui", a adăugat Biden.