Să trecem și la aspecte mai bune, pozitive ale vieții și ale Uniunii Europene. Iată că celebrăm în luna mai zilele Uniunii Europene. Ce semnifică, de fapt, aceste zile ale Europei?

În fiecare an, pe 9 mai, de Ziua Europei, sărbătorim pacea și unitatea în Europa. Aceasta este data aniversării „Declarației Schuman”. În acea zi, în 1950, Robert Schuman, pe atunci ministrul francez pentru afaceri externe, a propus într-un discurs istoric pronunțat la Paris o nouă formă de cooperare politică pentru Europa, care ar face de neconceput orice război între națiunile continentului. Ambiția sa a fost crearea unei instituții europene care să reunească și să gestioneze producția de cărbune și oțel. Un tratat de instituire a unui astfel de organism a fost semnat în mai puțin de un an. Propunerea lui Robert Schuman este considerată certificatul de naștere a ceea ce este astăzi Uniunea Europeană.

Pentru a sărbători Ziua Europei, instituțiile Uniunii Europene își deschid usile publicului la începutul lunii mai, la Bruxelles și Strasbourg. În fiecare an, mii de persoane participă la vizite, dezbateri, concerte și alte evenimente din această zi menite să faca mai cunoscuta Uniunea Europeană.

În RM, Ziua Europei este sărbătorită cu o recepție oficială organizată de ambasadorul Uniunii Europene, colegul și prietenul meu Peter Michalko. Cu toate acestea, toți ambasadorii statelor membre ale UE în Moldova organizează împreună, de obicei în mai, la Chișinău și în alte orașe ale Moldovei, „sate europene” unde fiecare țară își oferă specialitățile gastronomice și artistice, prezintă inovațiile și universitățile sale. Cântă muzica, sunt proiectate filme. E petrecere! Anul acesta, din păcate, în contextul crizei sanitare, nu vor exista sate europene. Va fi pentru anul viitor. 

Cum vedeți Dvs, cum vede Franța viitorul Uniunii Europene?

În primul rând, cred că evenimentele legate de criza coronavirusului vor provoca multe dezbateri și multe reflecții cu privire la ceea ce statele trebuie să facă în lumea de azi, având în vedere această amenințare pandemică care se poate repeta într-o formă sau alta. Multe lucruri s-ar putea schimba. Franța va pleda pentru un nou multilateralism la scară globală, care va avea ca rezultat consolidarea instituțiilor multilaterale: sistemul Națiunilor Unite, organizațiile regionale și organismele specializate. Organizația Mondială a Sănătății, de exemplu, nu este tocmai necesară în fața unei pandemii universale?

Astăzi, în Europa, Franța întreprinde acțiuni pentru punerea în aplicare a unei strategii europene pentru a pune capăt crizei și pentru a elabora un plan ambițios de redresare economică. De asemenea, va solicita vigilență cu privire la respectarea statului de drept și a libertăților fundamentale în ceea ce privește măsurile luate de statele membre pentru a răspunde crizei și va sprijini acțiunile întreprinse de Comisia Europeană în acest sens.

În ceea ce privește perioada post criză, viitorul Europei, Franța apără două idei cheie. Prima este că Europa secolului XXI trebuie să fie o Europă mai suverană, mai capabilă să combată amenințările și să facă față provocărilor care apar. Europa trebuie să consolideze pacea și securitate, care sunt la originea proiectului european. Trebuie să consolidăm și mai mult apărarea europeană pentru a ne putea apăra și pentru contribui la pacea și securitatea în Europa și în lume. Am creat deja o cooperare sporită în domeniul apărării, un fond european pentru apărare și o inițiativă europeană de intervenție. Indemnul nostru e să continuăm acest efort!

Desigur, Europa trebuie să poată proteja mai bine granițele pentru a depăși criza migrației, în special pentru a intensifica lupta împotriva traficului de persoane, care este in inima acestei crize.

După criză, Europa va trebui să reconstruiască o adevarata suveranitate industrială și climaterica. Criza sanitara a evidențiat deficiențele Europei în sectoarele de producție strategice. Trebuie să ne redobândim independența în aceste sectoare și în sectoarele de înaltă tehnologie. Această strategie industrială este legată de agenda climatică, deoarece industria de mâine nu poate fi decât compatibilă cu această agendă. Europa trebuie să investească în cercetare dar si în noile sectoare industriale. Europa trebuie să construiască o veritabila suveranitate economică și financiară a monedei euro. Aceasta necesită consolidarea zonei euro, o mai mare integrare a acestei zone, o mai mare integrare a piețelor financiare ale zonei euro și ale actorilor și o capacitate de a construi tot ceea ce întărește suveranitatea financiară și monetară. În sfârșit, trebuie sa construim si o suveranitate digitală, în epoca 5G, pentru a avea actori competitivi în Europa și a-i proteja.

Și în al doilea, rând Europa trebuie să fie solidară și, să acționeze în favoarea păcii în lume într-un cadru multilateral. Este în special în interesul Uniunii Europene să-și consolideze relațiile cu toți vecinii, să promoveze stabilitatea, condițiile pentru dezvoltarea și prosperitatea vecinilor din est și din sud.

UE trebuie să-și consolideze relațiile cu partenerii săi din est, inclusiv Moldova, pe următoarele 5 axe:

 -Reformele din țările partenere trebuie continuate pentru consolidarea statului de drept și modernizarea economiilor. Acest obiectiv trebuie să rămână în centrul relației noastre cu Moldova.

-Protecția mediului înconjurător

-Acțiunile climatice care trebuie să fie o prioritate majoră a Parteneriatului estic după cum stipulează agenda verde pentru parteneriatul estic.

- Conectivitatea și infrastructurile. Trebuie să asigurăm o conectivitate de calitate între țările partenere și Uniunea Europeană (spre exemplu, eliminarea costurilor de roaming) și să consolidăm investițiile (în infrastructurile de transport, în special).

- Parteneriatul trebuie să fie orientat către tinerii din aceste țări, să facilităm mobilitatea studenților și a cercetătorilor în cadrul programelor europene, precum Erasmus +.