Atunci, Curtea Constituțională a precizat că legiuitorul a condiționat în totalitate mărimea salariului judecătorului de decizia care urmează a fi adoptată anual de puterea executivă și legislativă de a aloca mijloacele financiare pentru fondul de salarizare a sistemului judecătoresc, scrie BizLaw. Curtea a atenționat că, în aceste condiții, mărimea salariului judecătorului devine incertă, fiind lăsată la discreția decidenților, fapt care poate afecta independența puterii judecătorești.

În luna mai Curtea Constituțională a declarat drept neconstituțională sintagma ”în limita alocațiilor prevăzute în acest scop în bugetul public național” din Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor. Asta după ce Curtea Supremă de Justiți a contestat articolul 101 aliniat (1) din Lege, care prevede că salariile de funcție ale judecătorilor și procurorilor se reexaminează anual de la data de 1 aprilie, în limita alocațiilor prevăzute în acest scop în bugetul public național.

Prin urmare, Curtea a constatat că Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor nu instituie un cuantum fix al salariului, ci doar o formulă de calcul al acestuia. Astfel, articolul 1 din Lege stabilește cu titlu de principiu că sistemul unitar de salarizare este bazat pe salariul mediu pe economie, realizat în anul precedent celui de gestiune drept unitate de referință. Prin urmare, cuantumul salariului judecătorilor urmează a fi recalculat anual în funcție de mărimea salariului mediu pe economie, realizat în anul precedent celui de gestiune. Curtea a constatat că, prin norma contestată, legiuitorul a condiționat în totalitate mărimea salariului judecătorului de decizia care urmează a fi luată anual de puterea executivă și cea legislativă de a aloca mijloacele financiare pentru fondul de salarizare a sistemului judecătoresc.