Mai mult, aceștia vor mai putea primi și bani pentru consiliere psihologică, pentru o perioadă pe care o va stabili medicul de medicina muncii, scrie bizlaw.md, citând avocatnet.

Este vorba despre o propunere mai veche din 2018, care urmează să modifice două acte normative (Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 și Legea nr. 202/2002). Ca să se aplice, propunerea legislativă mai are nevoie doar de publicarea în Monitorul Oficial.

În esență, angajatorii vor putea fi obligați în instanță să acorde daune compensatorii și morale salariaților care au fost hărțuiți moral la locul de muncă. De asemenea, salariații hărțuiți vor putea beneficia, din partea angajatorului, de sumele necesare pentru consiliere psihologică, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii.

Pe lângă daunele compensatorii și consilierea psihologică, proiectul de lege prevede și alte măsuri de protejare a angajaților, respectiv:

• toți salariații au dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală;
• niciun salariat nu poate fi sancționat, concediat sau discriminat (cu privire la salarizare, formare profesională, promovare etc.) din cauză că a fost supus sau a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă;
• salariatul poate fi reintegrat în muncă sau poate primi, în baza unei hotărâri judecătorești, despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit de către angajator.

În România, noțiunea de ”hărțuire morală la locul de muncă” nu se regăsește ca atare în niciun act normativ, motiv pentru care proiectul adoptat de deputați urmărește să completeze lacunele din legislația actuală.

Concret, se definește hărțuirea morală la locul de muncă drept ”orice comportament exercitat cu privire la un angajat, de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale sau prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: a) conduită ostilă sau nedorită; b) comentarii verbale; c) acțiuni sau gesturi”.