Columbianul a fost reținut de DIICOT la data de 30 iulie 2024, pe baza informațiilor obținute de SRI și transmise Ministerului de Afaceri Interne, scrie Antena 3 CNN. Tânărul de 34 de ani „documenta în detaliu zona unui depozit de materiale reciclabile din orașul Bragadiru, aflat în proximitatea mai multor obiective asimilabile infrastructurilor critice (sonde de extracție de țiței, magistrale de gaz sau turnuri de telecomunicații)”, a precizat SRI într-un comunicat de presă. 

Columbianul primea instrucțiuni de la ruși 

Luis Alfonso Murillo Diosa a ajuns în București la data de 28 iulie 2024, din Medellin, Columbia. A doua zi s-a cazat la un hotel din Bragadiru, în zona unui complex „unde s-ar afla un depozit de deșeuri reciclabile, două sonde de extracție a petrolului precum și o stație de reglare/măsurare gaze naturale”, transmite DIICOT.

Columbianul avea sarcina trasată de către un rus, cu care comunica pe Telegram, de a efectua o misiune de recunoaștere a zonei și de efectuare a unor fotografii. Bărbatul a căutat pe internet unde se găsesc substanțe și ingrediente de uz civil accesibile pe piața liberă, care pot fi folosite ca explozibili sau sursă de incendiere. 

„Sabotorul era instruit să comunice periodic și să documenteze personal întregul ciclu de activități pe care urma să le deruleze, certificându-le prin transmiterea unor imagini cu repere specifice care să confirme faptul că persona acționa conform instructajului primit”, a transmis SRI. 

„Bărbatul de 34 de ani ar fi efectuat stagiul militar în cadrul forțelor armate columbiene, fiind instruit în activități de culegere de informații (cercetare-documentare)”, precizează DIICOT. 

Potrivit informațiilor Antena 3 CNN, columbianul ar fi primit 1500 de dolari pentru aceste fotografii și încă pe atât ca să ducă misiunea la capăt, respectiv să arunce în aer sau să incendieze obiectivele. 

„Actele de diversiune puse în executare de către bărbatul de 34 de ani au avut aptitudinea de a pune în pericol securitatea națională prin generarea unei amenințări/situații de risc deosebit la adresa obiectivelor și instalațiilor industriale aflate în județul Ilfov.

Astfel, acțiunea acestuia, dacă ar fi fost finalizată, ar fi fost de natură să creeze „diversiune”, în sensul că ar fi generat în societate un puternic sentiment general de insecuritate, neliniște, că astfel de acțiuni ar fi posibile oricând, dar și de neîncredere a populației în capacitatea autorităților publice de a asigura protecția cetățenilor”, a transmis DIICOT. 

Columbianul nu a reușit să-și ducă misiunea la capăt, deoarece a fost arestat de forțele de ordine. Potrivit surselor Antena 3 CNN, bărbatul și-a recunoscut faptele, dar susține că este nevinovat deoarece nu a apucat să arunce în aer sau să incendieze obiectivele. 

Cetățeanul columbian, reținut de DIICOT, a fost trimis în judecată sub acuzația de infracțiune contra securității naționale. 

Rușii, induși în eroare

Întrucât sabotorul a fost reținut și nu a mai putut comunica cu coordonatorii, aceștia au fost induși în eroare de faptul că, în aceeași perioadă, la 01.08.2024, a avut loc un incendiu cauzat de un scurtcircuit, însă în localitatea Bragadiru din județul Teleorman.

„Astfel, canale de Telegram rusești, au prezentat, în mod fals și cu imagini de alte incendii, operațiunea ce viza locația din localitatea Bragadiru, Ilfov, identificată ca facilitate implicată în susținerea efortului de război al Ucrainei, acțiunea fiind atribuită unei grupări ucrainene de rezistență ce a distrus prin incendiere un „centru logistic unde era stocat combustibil ce urma să ajungă în Ucraina”.

Informațiile au fost dezmințite în mass media românească, la momentul respectiv, ca urmare a unor comunicate oficiale emise de autoritățile române”, a precizat SRI. 

România, ținta mai multor tentative de sabotaj

Serviciul Român de Informații a transmis că „România a fost vizată, în intervalul iulie-august, de mai multe de astfel de tentative abandonate”. 

De asemenea, SRI a transmis că operațiunea eșuată a columbianului în România evidențează „un mod de operare specific serviciilor rusești”, care implică un proxy, cu rol de „organizator și recrutor de pe platforme de socializare virtuală -, care realizează și plătește în avans rezervările pentru deplasare și cazare și indică (pe aplicații criptate) tipul de misiune, destinația și țintele”. 

De asemenea, în astfel de acțiuni de sabotaj documentarea foto-video este necesară pentru „datelor în campanii de fake news derulate pe platforme de social media, care prezintă propagandistic operațiuni diversioniste de amploare executate de o pretinsă rezistență ucraineană pro-rusă”, precizează SRI.