S-a decis extrădarea lui Plahotniuc în Moldova, titrează DW Moldova. O decizie finală va fi luată însă de Ministerul Justiției din Grecia cel mai probabil până pe 29 august, când expiră cele 40 de zile de arest preventiv – termen prevăzut de legislația elenă pentru extrădare. Jurnalistul Vitalie Călugăreanu observă acțiuni politice sincronizate la Chișinăul cu mesajele lui Plahotniuc din închisoare. În așteptarea extrădării oligarhului, la Chișinău s-au reactivat fruntașii lui Plahotniuc, neatinși de justiția coruptă după fuga lui din țară. Aceștia resuscitează partide existente doar pe hârtie și pregătesc revenirea lui Plahotniuc în politică. Neavând vreo condamnare (chiar și în lipsă) în Republica Moldova, Vladimir Plahotniuc ar putea candida pentru funcția de deputat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Precedente în acest sens există, autorul amintind de cazul lui Șor, care a devenit primar de Orhei în timp ce avea statut de învinuit în dosarul celor trei bănci devalizate în 2014. Pe un cont atribuit lui Plahotniuc a apărut un mesaj în care oligarhul reținut în Grecia le cere foștilor săi „colegi din Guvern și Parlament, foștilor și actualilor primari, consilieri, funcționari publici și susținători ai anilor trecuți” să se unească și să creeze „un front puternic” care să răstoarne actualul guvern. Autorul mai observă că și Dumitru Diacov, fondatorul Partidului Democrat, prin intermediul căruia Plahotniuc a capturat instituțiile statului a scris o postare în care se declară „convins că majoritatea activiștilor ce reprezintă astăzi PSDE, Respect Moldova și Partidul Democrat Modern (formațiuni cu fruntași din fostul PDM – n.n.), doresc să revină la PDM-ul clasic”. A doua zi, pe 12 august 2025, într-o conferință de presă, Vladimir Cebotari, unul dintre oamenii cei mai apropiați ai lui Plahotniuc au anunțat că Partidul Democrat Modern din Moldova va participa la alegerile și a făcut apel la foștii colegi să se unească și nu au exclus posibilitatea ca Plahotniuc să se regăsească pe lista electorală a acestui partid. Autorul mai reține câteva subtilități importante. Conform legislației moldovenești, listele cu candidați ale partidelor pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie pot fi modificate până pe 28 august. Doar că noile reglementări obligă fiecare candidat din listă să fie prezent fizic la CEC și să semneze personal. Asta înseamnă că, dacă Plahotniuc nu va ajunge fizic în Moldova până pe 28 august, acesta nu va putea fi inclus în vreo listă electorală pentru alegerile parlamentare și va urma strict cursul juridic al dosarelor penale în care este învinuit, scrie DW.

Oligarhul Vladimir Plahotniuc revine în R. Moldova, potrivit deciziei Curții de Apel din Atena, care a hotărât miercuri, 13 august, extrădarea fostului lider al PD. Mai multe detalii despre (re)lansarea oamenilor lui Plahotniuc în politică, după apelul lansat de acesta către foștii săi colegi de a se regrupa pentru a se implica în viața politică din R. Moldova, aflați din Ziarul de Gardă.

Tot în această ediție a ziarului, citiți despre cei 100 de judecători și procurori care au plecat din sistem în ultimii trei ani, după ce nu au promovat evaluarea externă a integrității sau au refuzat să fie verificați și au ales să demisioneze.

Ce le lipsește judecătorilor pentru a redobândi încrederea moldovenilor în justiție, scrie Europa Liberă. După câțiva ani de reforme și verificări, judecătorilor din R. Moldova le lipsește acum „oleacă de stabilitate” pentru a le reda oamenilor încrederea în justiție. Este analiza Liviei Mitrofan, una dintre cele mai vocale magistrate, făcută în podcastul „Pe Agendă” de la Europa Liberă. Membră, din februarie curent, a noului Consiliu Superior al Magistraturii, Mitrofan este prima judecătoare care a promovat pre-vettingul, o reformă prin care guvernarea PAS a spus că vrea să curețe sistemul justiției de figuri compromise. În timp ce mulți judecători părăseau de bună voie sistemul pentru a evita să le fie verificate averile și interesele de către experți din afara lui, adică vettingul, Mitrofan, dimpotrivă, a avansat. „Noi înțelegem foarte bine că, în cazul în care nu vom redobândi încrederea cetățenilor în sistemul judecătoresc, vom fi criticați și ne vom afla mereu în reforme”, a spus judecătoarea.

Patimile „suveraniștilor” mioritici sau cine îi consolidează pe simpatizanții lui Putin și îi fragmentează pe proeuropeni? – un subiect analizat de comentatorul politic Nicolae Negru pentru Veridica. Autorul observă o febrilă consolidare și construcție electorală doar pe o parte, cea stângă și estică, a scenei politice moldave, cea care în ultima vreme preferă să se dea „suveranistă” și chiar proeuropeană, pentru a-și camufla întrucâtva cordonul ombilical ce leagă formațiunile respective, și ideologic-sentimental, și geopolitic, de Rusia. În contrast vizibil, pe partea dreaptă, vestică, domină spiritul egocentric, individualist, intenția de a se avânta în alegeri de sine stătător: dorința de aliere, de cooperare cu celelalte partidele proeuropene și unioniste e mai mult mimată, decât urmărită sincer. În realitate, cu puține excepții, se atestă un continuu proces de fragmentare a electoratului, de creare de noi formațiuni asemănătoare din punct de vedre ideologic și doctrinar, cu lideri „vechi”, care și-au ratat șansele în alegerile precedente, și acum se autoamăgesc că ar reprezenta altceva pentru alegătorii care i-au ignorat data trecută. Perorând despre „necesitatea consolidării forțelor politice sănătoase”, ei nu fac altceva decât subminează, conștient sau nu, propriile șanse electorale. Ca lucrurile să arate și mai puțin rezonabil, și-au anunțat intenția de a candida independent o mulțime de persoane care țintesc același electorat unionist și proeuropean. Autorul are impresia e că cineva lucrează asiduu pentru înregistrarea în campania electorală parlamentară a cât mai multe partide proeuropene și unioniste, în timp ce partidele pro-ruse sunt forțate să meargă în alegeri într-un singur bloc.

Rusia vrea transnistrizarea Rep. Moldova prin impunerea unui guvernări pro-ruse la Chișinău. Asta face ca alegerile din 28 septembrie să fie de fapt existențiale, spune fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, într-un interviu la RFI. „Rusia are resurse nelimitate, fiindcă Republica Moldova, în contextul actual, este foarte importantă pentru Rusia, dar este foarte importantă și pentru România, și pentru Europa, și pentru Ucraina. Rusia vrea demult să-și consolideze acest cap de pod care este Transnistria. De fapt, ei vor transnistrizarea Republicii Moldova cu o guvernare pro-rusă la Chișinău. Această guvernare pro-rusă are sarcina de a consolida contingentul militar rus în Republica Moldova”. Fostul ministru a spus că aceștia pot veni câte 100 sau 200, militari ruși îmbrăcați în civil, cu documente false, cu documente civile. Anatol Șalaru spune că „dacă Rusia va pierde acum în Republica Moldova, ea nu va mai putea reveni, fiindcă Republica Moldova, în următorii 4-5 ani are toate șansele să adere la Uniunea Europeană. Dacă Rusia va câștiga, opoziția din Republica Moldova va dispărea. Nu va mai exista democrație, fiindcă ei se pot menține la putere doar prin dictatură”.