În verdictul său, Curtea Constituțională a subliniat că cerința de a demonstra cunoașterea uzuală a limbii letone pentru a obține un nou permis de ședere permanentă este una justificată.

Președintele Curții, Aldis Lavins, a caracterizat această prevede lingvistică drept „un simplu semn de respect al unui străin față de țară, de societate și de cultura Letoniei”, scrie DIGI24.

Potrivit legii care va intra în vigoare la 1 septembrie, orice persoană ce deține pașaport rusesc și dorește să continue să locuiască legal în Letonia trebuie să solicite un nou permis de ședere - cu câteva excepții - și să demonstreze că știe limba letonă la un nivel acceptabil pentru viața de zi cu zi.

Unii ruși care locuiesc în Letonia sunt nemulțumiți și întreprind acțiuni în justiție împotriva acestei cerințe, argumentând că sunt discriminați.

Aldis Lavins a subliniat că, în verdictul său, Curtea Constituțională a ținut cont de îngrijorările legate de securitatea națională a Letoniei. În contextul actualei situații geopolitice, doar străinii care nu constituie o amenințare la adresa statului și a societății pot rămâne în Letonia, a spus el. 

Disputa are la bază modificările făcute legislației letone privind imigrația în toamna lui 2022, ca răspuns la invazia pe scară largă declanșată de Rusia împotriva Ucrainei în februarie același an. Letonia, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, se învecinează la est cu Rusia. Persoanele cu origini etnice ruse constituie circa un sfert dintre cei 1,9 milioane de locuitori ai Letoniei. Majoritatea dintre ei au venit aici în timpul perioadei sovietice sau sunt descendenți ai celor veniți atunci. Mulți dintre ei - mai ales persoanele în vârstă - nu sunt cetățeni letoni, ci au statutul de „apatrizi”, în timp ce alții și-au păstrat pașaportul rusesc.