Documentul "cu privire la procedura de utilizare a armelor și echipamentului militar pentru protecția frontierei de stat a Federației Ruse în spațiul aerian al Federației Ruse" a fost deja postat pe site-ul guvernului de la Moscova.

Conform textului citat, avioanele de pasageri care încalcă spațiul aerian al Rusiei ar putea fi doborâte în cazul în care nu reacționează la semnalele de avertizare și la focurile de avertisment și dacă zborul lor riscă să ducă la decese în masă, la catastrofe ecologice sau la un atac asupra unor obiective strategice.

Documentul prevede de asemenea că armata rusa ar trebui să reacționeze chiar și în cazul în care o aeronavă neidentificată se apropie la o distanță mai mică de 50 de kilometri de granița Federației Ruse.

Atunci când acesta este un avion militar, intrat ilegal în spațiul aerian rusesc, el trebuie forțat să aterizeze pe un aeroport rusesc sau determinat să părăsească spațiul aerian al Rusiei, iar în cazul în care nu răspunde la semnale, să fie doborât.

Aceleași măsuri vor fi aplicate - conform proiectului menționat - și avioanelor de pasageri, cu excepția cazurilor când nu există "un pericol real de decese în masă, un risc de catastrofă ecologică sau de atac asupra unor obiective strategice".

Cum va stabili exact armata rusă dacă există sau nu astfel de pericole nu este clar din proiectul de act normativ, notează Svoboda.org.

Noul act normativ este destinat să rezolve contradicțiile din actuala legislație rusă, scrie ziarul Izvestia. Dacă legea în vigoare "privind combaterea terorismului" permite armatei ruse să doboare avioane de pasageri deturnate de teroriști în spațiul aerian al Rusiei, o hotărâre de guvern din 1994 interzice doborârea avioanelor civile, dacă se știe că există pasageri la bord.

Nu se menționează deloc despre avioanele de pasageri nici în normele de utilizare a armelor și a echipamentului militar la apărarea frontierei de stat a Federației Ruse, intrate în vigoare în 2010.

"În multe țări se permite doborârea avioanelor civile în situații similare de urgență", a declarat pentru Izvestia Franț Klințevici, reprezentant al Comisiei pentru securitate și apărare din Consiliul Federației (camera superioară a parlamentului rus). "Din păcate, pasagerii avionului vor muri, dar aceasta va duce la evitarea unei catastrofe și mai groaznice și a unui număr mai mare de victime", a apreciat el.

În acest context presa rusă amintește de o serie de incidente de acest gen produse în perioada sovietică. Astfel, în anul 1978, un bombardier sovietic a deschis focul asupra unui avion de pasageri sud-coreean de tip Boeing, care intrase în spațiul aerian al URSS în zona Murmanskului. Două persoane au murit atunci.

O adevărată catastrofă s-a produs însă la 1 septembrie 1983, când armata sovietică a doborât o aeronavă Boeing 747, a companiei sud-coreene Korean Airlines, care zbura de la Anchorage (SUA) la Seul. Din cauza unei erori de navigație, avionul a intrat în spațiul aerian al URSS. De teama că ar putea fi un avion spion american, comandamentul sovietic a ridicat de la sol două avioane de vânătoare, iar un Su-15 a doborât avionul coreean cu o rachetă în largul insulei Sahalin. Toate cele 269 de persoane aflate la bordul avionului și-au pierdut viața. Doborârea Boeing-ului 747 de către sovietici a stârnit o emoție puternică pe plan internațional și un val de indignare față de Uniunea Sovietică, amintește postul de radio citat.

În mai 1987, Mattias Rust, un tânăr de 18 ani, a reușit să pătrundă în spațiul aerian al URSS cu un avion ușor de tipul Cesena 172 Skyhawk și chiar să aterizeze în Piața Roșie din Moscova, dar atunci antiaeriana sovietică nu a deschis focul asupra unui avion civil.