"Grupul aerian format din 70 de avioane Il-76 și cinci An-124 transportă zi și noapte unități ale contingentului rusesc din cadrul forțelor colective din cadrul OTSC în Kazahstan", a declarat generalul Konașenkov, citat de RIA Novosti.

Dintre acestea, potrivit lui, nouă avioane Il-76 au aterizat pe aeroportul din Almatî, care fusese ocupat de protestatari timp de câteva ore în data de 5 ianuarie, iar în prezent nu primește zboruri civile.

Responsabilul militar de rang înalt a adăugat că avioanele Forței ruse de transport militar transferă de asemenea în Kazahstan și unitățile din Belarus, Tadjikistan, Armenia și Kârgâzstan, toate țări membre ale OTSC.

Foto: (c) Kyrgyz Republic General Staff/EPA

Deși inițial Kârgâzstan a declarat joi că nu va trimite trupe în cadrul "forței colective de menținere a păcii" în Kazahstan, autoritățile kârgâze s-au răzgândit vineri și au trecut prin parlament o decizie în acest sens. Dar această republică sovietică din Asia Centrală va trimite un număr simbolic de militari, conform Eho Moskvî.

"Forțele de pace rusești sunt formate din subunități ale Brigăzii 45 de trupe speciale, ale Diviziei 98 de parașutiști și ale Brigăzii a 3-a, toate făcând parte din Trupele aeropurtate ruse", a indicat Konașenkov, menționând că toți militarii ruși care participă la misiune "au pregătire specială și experiență reală de luptă".

La comanda misiunii internaționale din Kazahstan a fost numit comandantul trupelor aeropurtate ruse, generalul-colonel Andrei Serdiukov, potrivit aceluiași purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

Conform biografiei sale oficiale, generalul Serdiukov a participat la ambele războaie ruso-cecene, la marșul batalionului combinat al Forțelor aeropurtate ruse care a ocupat pentru o scurtă perioada în iunie 1999 aeroportul militar Slatina din Pristina, precum și la operațiunea militară rusă din Siria, conform publicației The Insider.

Konașenkov a declarat că militarii ruși care au sosit în Kazahstan "au trecut imediat la îndeplinirea sarcinilor" puse în fața lor.

"În momentul de față, aeroportul din Almatî se află în totalitate sub controlul forțelor noastre și al poliției din Kazahstan", a specificat el, menționând că militarii ruși asigură securitatea Consulatului General al Rusiei din acest oraș și alte facilități importante.

Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a solicitat miercuri sprijinul OTSC pe fondul agravării situației în această fostă republică sovietică din Asia Centrală, unde la 2 ianuarie s-au declanșat proteste în regiunea Janaozen din vestul țării - cea mai bogată în rezerve de petrol și gaze - în urma scumpirii de peste două ori a prețului la gazul natural lichefiat, utilizat pe scară largă drept combustibil pentru alimentarea mașinilor. Protestele s-au extins apoi la Aktau și Almatî, capitala economică a țării. Autoritățile au suspendat internetul și telefonia mobilă și au instituit stare de urgență până la 19 ianuarie.

Situația s-a degradat în după-amiaza zilei de 5 ianuarie, când pe străzile din Almatî au apărut zeci de indivizi cu alură atletică și bine pregătiți fizic care au luat cu asalt și incendiat clădiri oficiale, între care sediul Comitetului pentru Securitate națională (succesorul KGB-ului local), unde au pătruns nestingheriți în depozitul de arme pe care l-au devastat, conform expertului rus pentru Asia Centrală, Arkadi Dubnov, citat de Eho Moskvî.

Se întâmpla în ziua când președintele Tokaev a demis guvernul și și-a asumat rolul de șef al Consiliului de Securitate al țării, deținut de fostul președinte Nursultan Nazarbaev. Din această poziție, Nazarbaev, care se retrăsese din prim-planul scenei politice, controla toate forțele de ordine și armata.

Tokaev l-a retras din post și pe un nepot al lui Nazarbaiev, care era numărul doi în Comitetul pentru Securitatea statului, succesorul KGB din perioada sovietică.

În după-amiaza zilei de 5 ianuarie, orașul Almatî a căzut pradă grupurilor de vandali, pe care astăzi președintele Tokaev îi numește "bandiți", punându-i pe același plan cu protestatarii, conform mai multor observatori ruși, citați de canalul de televiziune Dojd. În seara aceleiași zile, când șeful statului kazah a anunțat că a solicitat ajutor OTSC, poliția și forțele de securitate au reapărut pe străzi pentru a restabili ordinea.

Foto: (c) Kyrgyz Republic General Staff/EPA

Președintele kazah și-a explicat decizia prin cererea de ajutor din partea OTSC prin faptul că în țară acționează "bande teroriste" antrenate în străinatate.

În solicitarea sa către liderii țărilor membre OTSC, Tokaev a spus că are nevoie de ajutor "pentru depășirea acestei amenințări teroriste", calificând revoltele drept un act de agresiune, potrivit agenției de presă ruse oficiale TASS.

Problema este că OTSC poate interveni - conform statutului său- doar în cazul unei agresiuni externe asupra unei țări membre. Or, în cazul de față OTSC participă la reprimarea unei revolte interne, iar "bandiții internaționali" nu sunt decât grupuri de paramilitari, între care multe elemente criminale, aflate sub controlul serviciilor kazahe legate într-un fel sau altul de clanul Nazarbaev, opinează fostul premier kazah Akejan Kajegheldin, aflat în prezent în exil, într-o intervenție pentru postul de televiziune independent Dojd.

El a calificat drept "o greșeală gravă " solicitarea de ajutor a OTSC din partea lui Tokaev, care, în opinia sa, și-a subminat puternic cariera politică. Kajegheldin presupune că Tokaev nu controlează instituțiile de forță din țară și a fost nevoit să apeleze la ajutorul Rusiei, dar nu exclude nici faptul ca Moscova să-i fi făcut o propunere "de nerefuzat" pentru a trimite trupe și a prelua sub control situația din Kazahstan, unde s-a produs o lovitură de stat pe fondul protestelor, conform acestuia.