În cadrul unui briefing, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, a declarat că, „dacă Washingtonul decide să furnizeze rachete cu rază mai lungă de acțiune Kievului, atunci va depăși linia roșie și va deveni o parte directă a conflictului”, subliniind că Rusia „își rezervă dreptul de a-și apăra teritoriul”.

Washingtonul a furnizat în mod deschis Ucrainei rachete GMLRS avansate, pentru lansatoarele HIMARS, care pot lovi ținte până la 80 km distanță, subliniind în mod repetat angajamentul Ucrainei de a nu folosi rachete americane pentru lovirea teritoriul Rusiei.

Rachetele ATACMS care pot fi integrate și pe sistemele HIMARS au o rază de acțiune de 300 kilometri

Însă sistemele HIMARS pot fi folosite și pentru lansarea rachetelor tactice ATACMS, cu rază mai lungă de acțiune, de până la 300 km. 

Rusia este îngrijorată de posibilitatea ca Ucraina să folosească aceste rachete și a lăsat să se înțeleagă că nu exclude ca acestea să fi fost utilizate deja în atacul din 9 august în care trupele ucrainene au lovit baza aeriană rusă din Saki (Crimeea), situată la aproximativ 200 km de cel mai apropiat teritoriu controlat de ucraineni. 

De altfel, în urmă cu aproximativ o lună, în Crimeea au avut loc mai multe atacuri pentru care nu a existat o explicație publică completă, iar oficialii ucraineni au refuzat să spună dacă Kievul deține ATACMS.

Cu toate acestea, Pentagonul a negat categoric folosirea armelor americane în lovirea facilităților ruse din Crimeea, precizând în mod expres că Washingtonul nu a livrat Ucrainei rachete ATACMS. Prezentul demers al liderului minorității republicane din Senatul SUA, Mitch McConnell, prin care se cere începerea de acum a furnizării acestor rachete, ar trebui practic să confirme poziția Pentagonului privind atacurile ucrainene din Crimeea.