„Trebuie să facem mai mult, trebuie să-i echipăm mai bine pe militarii noștri, pentru că amenințarea este acolo”, a declarat luni șefa diplomației canadiene Melanie Joly cu privire la Arctica, evocând o lume care „s-a schimbat după 24 februarie și după invazia rusă” în Ucraina.

„Știm că nu mai suntem atât de în siguranță, atât de insulari aici, în America de Nord și în Canada, ca înainte”, a explicat recent generalul Wayne Eyre, comandantul Forțelor Armate canadiene, potrivit căruia „marele Nord este un domeniu de preocupare-cheie”.

În acest context, ministrul canadian al apărării, Anita Anand, care preconizează să se deplaseze în Arctica în viitorul apropiat, a promis să „modernizeze” forțele armate ale Canadei. În 2021, cheltuielile pentru apărare ale Canadei reprezentau circa 1,4% din PIB, un buget pe care Anand intenționează să-l majoreze la aproape 2%.

„Extremul nord este de asemenea flancul nordic al NATO”, a amitit Wayne Eyre, subliniind că, în ultimii ani, Rusia „a reocupat baze din timpul Războiului Rece altădată abandonate” în această regiune.

De altfel, în zonă manevrele militare nu au încetat niciodată. Pentru a-și asigura supremația, Rusia face să navigheze acolo o flotă de spărgătoare de gheață nucleare.

În același timp, în Norvegia au loc de la mijlocul lui martie mari manevre militare în care sunt implicați 30.000 de soldați ai NATO și țărilor partenere. Organizate la fiecare doi ani, aceste manevre maritime, aeriene, terestre și cu nave amfibii se desfășoară pe zone vaste de pe teritoriul norvegian, inclusiv deasupra cercului polar arctic, menținându-se totodată la o distanță de mai multe sute de kilometri de frontiera ruso-norvegiană.

Însă, în opinia unor analiști, ar fi necesar ca în America de Nord să fie modernizat sistemul de alertă și de supraveghere radar împotriva incursiunilor aeriene, sistem ce datează din timpul Războiului Rece.

Potrivit lui Michael Byers, expert în Arctica din cadrul Universității din Columbia Britanică (vestul Canadei), multă vreme în Canada a fost riscant din punct de vedere politic să sugerezi o creștere a cheltuielilor pentru apărare.

După Războiul Rece, Ottawa „nu a resimțit urgența” de a injecta bani în armata sa, pentru că nu se gândea că „o putere armată nucleară va invada o mare democrație", spune Byers. Odată cu invazia rusă asupra Ucrainei, expertul se așteaptă ca „totul să se accelereze” în materie de buget militar al Canadei, în special prin dorința de a fi în măsură să respingă rachetele hipersonice ruse.

Potrivit lui Robert Huebert de la Universitatea din Calgary, pe lângă întărirea capacităților sale în Arctica, Rusia a revenit de asemenea la „comportamente din timpul Războiului Rece”, efectuând în ultimii ani incursiuni aeriene și maritime în „apele teritoriale ale tuturor statelor din Nord”, inclusiv din Marele Nord canadian.

Mai devreme luna aceasta, Canada, SUA, Norvegia, Islanda, Suedia, Danemarca și Finlanda au suspendat reuniunile Consiliului Arctic, în prezent prezidat de Rusia.

În viitor, experții de așteaptă să vadă „două Arctici”. Pe de o parte Rusia, care ar putea invita China să i se alăture în exploatarea de resurse energetice și minerale submarine și în dezvoltarea rutei maritime a Nordului. Pe de altă parte, „celelalte șapte țări care nu vor să aibă nimic de-a face cu Rusia și care cooperează între ele”, prognozează Mathieu Landriault, profesor la Universitatea din Ottawa.

Aceasta ar putea avea consecințe asupra politicilor de mediu, estimează el, pentru că Rusia lui Vladimir Putin a făcut din exploatarea de zăcăminte arctice - petrol, gaz și minerale - o prioritate strategică.

Aceasta ar putea, de asemenea, diviza populațiile autohtone din această regiune, care întrețin legături culturale și economice în pofida frontierelor, precum etnicii sami în Scandinavia și cei din peninsula rusă Kola, la frontiera cu Norvegia.