Ulterior, Japonia a depus un proiect de rezoluție solicitând o extindere de 30 de zile care ar permite să se ajungă la un compromis cu privire la soarta acestui grup de anchetatori, numit (Mecanismului Comun de Investigație — Joint Investigative Mechanism), din care fac parte experți ai ONU și Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC).

Acest text îl însărcinează pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, să supună Consiliului în termen de 20 de zile „propuneri legate de structura și metodologia” puse în practică de JIM.

Inițial, Rusia a făcut uz de dreptul său de veto (al zecelea privind Siria) la un text american, aprobat de 11 țări și care a făcut obiectul a două voturi împotrivă (Rusia și Bolivia) și două abțineri (China și Egipt). Rusia a fost nemultumita de raportul intocmit de Mecanismul Comun, din care reieșea ca regimul lui Bashar al Assad este responsabil de atacul cu gaz sarin de pe 4 aprilie din  Khan Sheikhun, Siria.

În al doilea scrutin, proiectul rus a fost respins, primind patru voturi pentru, șapte împotrivă și patru abțineri.

În Consiliul de Securitate, pentru adoptarea unei rezoluții este necesară o majoritate de nouă voturi, fără veto din partea vreunui membru permanent.

Potrivit diplomaților, mandatul JIM se încheie vineri seară, și nu joi cum se anunțase anterior, iar vineri dimineață Consiliul de Securitate urmează să ia în discuție propunerea Japoniei.