Este "o situație fără precedent, în care o țară care nu este încă parte a tratatului folosește această armă pe teritoriul unui stat membru", atrage atenția acest raport care evaluează punerea în aplicare a Convenției privind interzicerea minelor terestre din 1997 (sau Tratatul de la Ottawa).

Folosirea de către Rusia - țară cu cel mai mare stoc mondial de mine terestre (26,5 milioane) - a acestui tip de arme în Ucraina a fost condamnată ferm de diverse țări.

Șase dintre tipurile de mine terestre sunt cu fragmentare (MOB, MON-50, MON-100, OZM-72, POM-2/POM-2R și POM-3). Rusia folosește de asemenea mine cu suflu (PMN-4). Toate au fost produse de Rusia sau de URSS, conform raportului.

Numărul victimelor civile ale minelor și ale altor resturi explozive de război înregistrat în Ucraina în primele nouă luni ale anului (277) este de aproape de cinci ori mai ridicat decât numărul de victime înregistrat în 2021 (58), constată de asemenea raportul.

În prezent, 164 de state fac parte din Tratatul de la Ottawa, iar unul dintre semnatari, Insulele Marshall, nu l-a ratificat încă. La 25 de ani de la adoptarea sa, rămâne unul dintre cele mai ratificate tratate de dezarmare, transmite Agerpres.

Însă după o reducere semnificativă a numărului de victime în urma intrării în vigoare a tratatului, acest număr a atins niveluri ridicate "dramatice" în ultimii șapte ani, conform raportului.

Cel puțin 5.544 de persoane au fost rănite sau ucise în 2021. Civilii au reprezentat majoritatea victimelor înregistrate, jumătate fiind copii.

"Situația necesită o acțiune guvernamentală imediată și coordonată", spune Marion Loddo, responsabilă editorială a Observatorului Minelor.

Anul trecut, Siria, care nu a semnat tratatul, a înregistrat cel mai mare număr de victime anuale (1.227), urmată de Afganistan (1.074), stat semnatar.

Raportul, care analizează perioadă cuprinsă între mijlocul lui 2021 și octombrie 2022, subliniază că, în afară din Rusia, junta din Myanmar, care nu este parte a tratatului, a recurs la rândul său la aceste arme pentru a lupta împotriva rebeliunii.

Grupuri armate nonstatale au folosit de asemenea mine terestre în cel puțin cinci țări: Columbia, India, Myanmar, Republica Centrafricană și Republica Democrată Congo, în perioada acoperită de raport.

Acțiunile de deminare în lume constituie o altă provocare importantă.

La fel ca în anii precedenți, majoritatea deminărilor în 2021 au fost realizate de Cambodgia și Croația.

Treizeci de state membre și-au respectat obligațiile de deminare de când Tratatul de la Ottawa a intrat în vigoare în 1999. Însă, numai două dintre cele 33 de state membre în continuare contaminate par în măsură să își respecte termenele de deminare prevăzute de tratat, mai exact Sri Lanka și Zimbabwe.

O altă preocupare vizează finanțarea în continuă scădere a asistenței pentru victime. Conform raportului, în 2021 s-a înregistrat cel mai scăzut nivel de finanțare de după 2016, în ciuda nevoilor tot mai mari și numărului ridicat de victime observate în ultimii ani.

Până în acest moment, 94 de state au precizat că au terminat să își distrugă stocurile, cea mai recent fiind Sri Lanka în 2021.

Două țări încalcă în continuare tratatul prin faptul că nu și-au distrus încă stocurile în termenele prevăzute: Ucraina, care deține 3,3 milioane de mine terestre, și Grecia, cu 343.000.