Diaconul Edgar Vulpe de la Episcopia Romano-Catolică de Chișinău a declarat pentru IPN că, în mare parte, tradițiile, sentimentele și motivația creștinilor catolici pentru Înviere sunt aceleași ca și ale creștinilor ortodocși.

Potrivit lui, sărbătoarea Învierii trebuie pregătită, în primul rând, sufletește pe parcursul unei perioade numite Postul Mare. „Noi, creștinii catolici, suntem chemați la un post fizic, pe care îl numim noi postul plăcerii, tuturor ambițiilor, orgoliului – acelor elemente care, de fapt, slăbesc natura noastră spirituală și în această perioadă de post suntem îndemnați să venim mai curați”, a menționat Edgar Vulpe.

Săptămâna care precede Paștile este numită Săptămâna Patimilor și biserica romano-catolică propune în această perioadă anumite lecturi biblice cu ajutorul cărora oamenii contemplează asupra evenimentelor ce îl apropie pe Iisus Hristos de Golgota, locul unde El a fost răstignit. „Noi retrăim ultimele zile ale Mântuitorului înainte de a fi răstignit pe cruce. Apoi, suferințele, patimile trec pentru că Învierea este cea mai mare sărbătoare pe care o retrăim pe deplin în noaptea de Paști”, a afirmat diaconul.

Liturghia de Paști este cea mai lungă din tot anul și începe, de regulă, la ora 20.00. O diferență este că romano-catolicii nu au Foc Haric adus de la Ierusalim. Episcopul aprinde lumânarea pascală pe care o binecuvântează și împarte Lumină Sfântă credincioșilor. „Duminica de Paști este o solemnitate mare. Dincolo de biserică, există obiceiul să ne adunăm în cadrul familiei, să ne vizităm părinții. Avem aceeași pască, aceeași tradiție de a binecuvânta mâncarea pascală, ouăle colorate”, a menționat Edgar Vulpe.

Anul curent, creștinii romano-catolici sărbătoresc Învierea Domnului cu șase săptămâni mai devreme decât creștinii ortodocși, care vor prăznui Paștile pe 1 mai. Diaconul Edgar Vulpe a explicat că această diferență apare pentru că în Sfânta Scriptură nu este menționată o dată exactă în care Iisus Hristos a fost răstignit și când a înviat. Totodată, diferența se datorează și faptului că în secolul 16, atunci când a avut loc trecerea la calendarul gregorian, unele biserici nu au acceptat acest lucru.

În Republica Moldova sunt peste 20 de mii de credincioși romano-catolici.