Acesta a adăugat că producția obținută va asigura consumul intern, existând și o disponibilitate pentru export, fără a preciza deocamdată cantitatea totală de porumb boabe obținută în 2022.

"La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafață, dar până la această dată producția medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obțineau între 5 și 6 tone la hectar. Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producția obținută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern și o disponibilitate pentru export", a precizat Daea.

Ministrul Agriculturii a susținut că va anunța cantitatea exactă obținută de fermieri în 2022, "când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp", însă a subliniat că este cea mai mică producție de porumb care s-a obținut în ultimii ani după integrarea României în Uniunea Europeană.

"Producția totală nu o dau, am spus-o foarte clar, decât atunci când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp, în așa fel încât să putem informa corect. Când se va termina recoltatul, atunci voi anunța cantitatea exactă pe care au obținut-o fermierii și pe care o poate anunța România atât în datele statistice europene, cât și pentru informarea corectă a opiniei publice din țară. Vă pot spune în procente: este mai mică cu 40%-50% decât în anii precedenți. Vom vedea cum stăm și la nivel european la sfârșitul recoltării porumbului. În orice caz, este cea mai mică producție de porumb care s-a obținut în ultimii ani după integrarea în Uniunea Europeană (UE), deci din 2007. Fenomenul de secetă nu s-a manifestat numai la nivelul României, acesta a pus amprenta, din nefericire, pe producțiile multor țări europene. Toate statele europene se confruntă cu greutăți generate de secetă. Iată, schimbările climatice sunt o realitate, motiv pentru care căutăm și soluții în direcția aceasta pentru a susține fermierii români", a transmis Petre Daea.

În ceea ce privește producția totală de semințe de floarea-soarelui, Daea a subliniat că a fost obținută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu față de necesarul de consum al României.

"La floarea soarelui am obținut peste două milioane de tone ceea ce înseamnă dublu față de necesarul de consum al României. Este cam 70% din producția normală care se poate obține în condițiile României", a spus el.

Oficialul MADR a menționat că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condițiile în care "seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga țară".

"A fost un an foarte dificil, un an care a pus la grea încercare fermierii români, un an care s-a soldat cu un rezultat ce onorează munca fermierilor, întrucât am putut aduce în hambarele țării cantitățile de produse atât de necesare consumului uman. Deși spuneam că în condiții foarte grele, pentru că seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga țară, am putut recolta și înmagazina prin munca fermierilor peste 9 milioane tone de grâu. Aceasta înseamnă că ne asigurăm necesarul pentru consumul intern și disponibilități pentru export, de altfel se poate constata că există cantități care au fost scoase în afara țării și care s-au dus pe culoarele tradiționale de comerț, știindu-se că multe țări din lume se și se aprovizionează cu grâu foarte bun din România", a adăugat Daea.

În opinia sa, grâul a fost mai puțin afectat decât culturile însămânțate în primăvară, iar în perimetrele irigabile și în zonele unde au căzut precipitații culturile au fost salvate și s-au obținut "producțiile pe care le sperau fermierii".

"Am pierdut producții însemnate la cultura porumbului, florii-soarelui și la soia, știindu-se că noi însămânțăm aproape 6 milioane de hectare în primăvară. În întreaga țară a fost de secetă, iar salvarea culturilor a fost doar în perimetrele irigabile și în zonele unde precipitațiile au căzut și unde plantele și-au putut continua vegetația, în mod deosebit în interiorul arcului carpatic. Acolo culturile de primăvară au fost mai puțin afectate, unele chiar deloc, iar în perimetrele irigabile am putut obține producțiile pe care le sperau fermierii și pentru care au lucrat. Aici producțiile au fost susținute de posibilitatea de a iriga, iar statul a avut un rol important prin asigurarea apei la irigat cu titlu gratuit și a consumului de energie cu un cost de 50% susținut din partea statului", a explicat șeful MADR.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeței cultivate cu porumb, cât și al producției, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone față de 2020. Producția media obținută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

În ceea ce privește grâul, datele INS arată că România a ocupat în 2021 locul patru în UE din punct de vedere al suprafeței cultivate, dar și al producției, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.751 tone. Producția totală a fost mai mare cu 4.041.382 tone față de 2020, iar cea medie cu 1.831 kg/ha, totalizând 4.797 kg/ha. Consumul intern de grâu este estimat la 2,5 - 3 milioane de tone.

La producția de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeană, dar și la suprafața cultivată, iar potențialul de export de semințe este unul semnificativ, ținând cont că necesarul intern de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Astfel, în 2021, a fost consemnată o producție totală de 2.843.531 tone, în creștere cu 720.666 tone față de 2020 și un randament de 2.530 kg/ha (+672 kg/ha față de anul precedent).