Potrivit unui comunicat de presă al MApN, ceremonia de la București va avea loc în Piața Tricolorului din proximitatea Cercului Militar Național și va cuprinde o slujbă religioasă, un spectacol muzical și un exercițiu de tip drill-team.

Ministrul Apărării, Mircea Dușa, va participa la ceremonia dedicată Zilei Imnului Național la Oradea, la Statuia Ostașului Român din Parcul 1 Decembrie.

Forțele Navale Române vor participa miercuri, alături de structuri reprezentative ale autorităților locale și centrale, la ceremonii militare și religioase organizate cu prilejul sărbătoririi Zilei Imnului Național, la Constanța - faleza din fața Comandamentului Flotei, Brăila - Piața Independenței, Tulcea - Piața Tricolorului, București - Piața Tricolorului.

Programul manifestărilor va cuprinde alocuțiuni, un concert de fanfară susținut de Muzica Militară a Forțelor Navale la Constanța și defilarea Gărzilor de Onoare.

La aceste activități au fost invitați reprezentanți ai autorităților publice locale, ai organizațiilor neguvernamentale, militari din garnizoanele Forțelor Navale, veterani de război, cadre militare în rezervă și în retragere, grupuri de copii etc.

Reprezentanții MApN au declarat pentru AGERPRES că Ziua Imnului va fi marcată în garnizoanele din țară prin ceremonia militară a ridicării drapelului și intonarea imnului de stat, o slujbă religioasă în memoria militarilor căzuți la datorie și defilarea Gărzii de Onoare, dar și prin alte programe, stabilite de organizatorii de la nivel local.

Pe 29 iulie, ca în fiecare an, în România este sărbătorită Ziua Imnului Național. Această zi a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998.

La 29 iulie 1848, 'Deșteaptă-te române!' a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic ''Un răsunet'' de Andrei Mureșanu, publicat în numărul iunie - iulie 1848 al suplimentului ''Foaie pentru minte, inimă și literatură'', pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști, pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn ''o adevărată Marseilleză românească''.

Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independență, în Primul Război Mondial, la Marea Unire din 1918 și în al Doilea Război Mondial.

''Deșteaptă-te române!'' a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov din 15 noiembrie 1987 și în timpul Revoluției din decembrie 1989.

Imediat după Revoluția din decembrie 1989, ''Deșteaptă-te române!'' a fost ales Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991. Conform Legii fundamentale, Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului.