„Grigore Alexandru Ghyka a pus binele comun mai presus de interesele proprii, promovând principii moderne de guvernare și dreptate socială. În timpul domniei sale, au fost adoptate reforme esențiale pentru societate, precum dezrobirea romilor, abolirea cenzurii sau reducerea taxelor comerciale.

De numele său se leagă înființarea Jandarmeriei Române, după model francez, dar și prima maternitate publică din țară, Institutul Gregorian, finanțată din fonduri personale.

Prin repatrierea rămășițelor pământești ale Domnitorului Ghyka, statul român face un gest de restituire morală și de prețuire a unei personalități unice.
România își reunește astfel simbolic istoria cu prezentul, aducând acasă un domnitor vizionar, care a trăit și a acționat pentru modernizarea societății în numele libertății, al dreptății și al demnității naționale”, a scris Nicușor Dan.

Grigore Alexandru Ghica a fost domn al Principatului Moldovei sub numele Grigore al V-lea Ghica în perioada mai 1849 - octombrie 1853 și apoi din octombrie 1854 până pe 3 iunie 1856.

La retragerea din domnie, Grigore Al. Ghica a călătorit cu vaporul pe Dunăre spre Pesta, apoi cu trenul spre Berlin, pentru a nu trece prin Viena, din aversiune față de Imperiul austriac cu poziția sa antiunionistă. La 3 august 1856 a sosit la Paris, unde românii aflați în exil l-au primit cu bucurie, ca pe un militant unionist.

La 24 august 1857, ca o consecință a neurasteniei, s-a sinucis cu o armă de vânătoare

Grigore Alexandru Ghica fost înmormântat în Le Mée-sur-Seine, dar, în urma eforturilor urmașilor săi, rămășițele lui Ghica au fost aduse în România, pentru a fi reînhumate la Iași.