Datele citate relevă faptul că, în 2017, se estima că în România existau 13.000 de puțuri active răspândite în 400 de câmpuri petroliere.

În 2021, organizația 2Celsius și Clean Air Task Force (CATF) au descoperit grave probleme la infrastructura de petrol și gaze din România, după monitorizarea a 50 de situri din sudul României. Un an mai târziu, în luna mai, CATF a revenit în România și a identificat emisii în 14 situri de pe tot lanțul (de la producție, depozitare) din cele 20 vizitate. De exemplu, la Boldești au fost observate, pe lângă ventilarea și arderea la faclă, gaze provenind din sol, cel mai probabil de la o conductă spartă.

"Aproape oriunde mergem, găsim metan. În sus și în josul lanțului și în toate zonele geografice, există o poluare periculoasă cu metan care iese din rețeaua de petrol și gaze din Europa", a declarat Theophile Humann-Guilleminot, unul dintre termografii certificați ai CATF care monitorizează emisiile fugitive de metan.

Potrivit raportului de specialitate, emisiile observate provin, în principal, de la rezervoarele de depozitare, coșurile de evacuare de urgență, torțele neaprinse și din conducte. Totodată, au fost observate defecțiuni la sonde în nouă țări producătoare de petrol și gaze (Austria, Franța, Italia, Țările de Jos, România, Slovacia, Spania, Germania și Regatul Unit), în România situația fiind cea mai gravă.

"Metanul este un puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, iar reducerea emisiilor sale este esențială pentru îndeplinirea obiectivelor climatice ale UE. Odată cu invazia Ucrainei și cu nevoia Europei de a diversifica aprovizionarea cu petrol și gaze naturale, metanul a apărut, de asemenea, ca un aspect major al securității energetice. După cum a arătat anunțul RePowerEU, reducerea scurgerilor de metan din întreaga lume ar putea contribui la compensarea deficitelor de energie pe termen scurt pentru Europa, reducând în același timp emisiile globale. Versiunea asupra căreia au convenit comisiile relevante din cadrul Parlamentului la 26 aprilie a reprezentat un important pas înainte. Acestea au inclus cerințe pentru companii de a monitoriza, raporta și verifica (MRV), precum și pentru detectarea și repararea scurgerilor de metan și limitele privind ventilarea și arderea la faclă (LVF) de-a lungul lanțului de aprovizionare până la extracție. Totodată, au fost introduse standarde de performanță pentru acest sector și un obiectiv de reducere totală a emisiilor care urmează să fie stabilit înainte de 2026. Au fost incluse și noutăți mondiale: un standard de performanță pentru metan de 0,2% sau mai puțin și extinderea măsurilor privind metanul la petrolul și gazele importate în UE", se menționează în document.

În prezent, piața UE a importurilor de gaze atinge peste 51% din producția mondială.

"Poluarea cu metan din sectorul energetic nu este doar o problemă climatică, ci și o imensă risipă de energie care poate fi exploatată pentru a contribui la rezolvarea crizei energetice actuale a Europei. În strategia RePowerEU, Comisia a anunțat un program numit "voi colectați, noi cumpărăm", care ar putea fi folosit pentru a reduce cele 210 miliarde de metri cubi de gaz care sunt irosite la nivel mondial prin ardere, ventilare și emisii fugitive. Metanul este de 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon pe o perioadă de 20 de ani și este responsabil pentru 0,5°C din încălzirea pe care a cunoscut-o Pământul până în prezent. Din cauza puterii sale și a duratei scurte de viață în comparație cu dioxidul de carbon, reducerea poluării cu metan este cea mai rapidă modalitate de a încetini rata încălzirii globale", susțin experții în domeniu.

Raportul întocmit de Clean Air Task Force a monitorizat peste 430 de situri de petrol și gaze din 15 țări europene, printre care și România, fiind documentate 881 de surse de emisii, în perioada februarie 2021 - 2023.

CATF este o organizație globală non-profit de mediu, formată din oameni de știință, ingineri, experți în politici, avocați și profesioniști în comunicare care lucrează pentru protejarea împotriva celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice, catalizând dezvoltarea globală rapidă și desfășurarea de energii emergente și dovedite cu emisii scăzute de carbon și a altor tehnologii de protecție a climei, pentru a atinge obiectivele globale de zero emisii până în 2050.

În 2012, a fost unul dintre inițiatorii Coaliției pentru Climă și Aer Curat, singura colaborare internațională dedicată reducerii poluanților climatici de scurtă durată.