România este menționată ca o posibilă sursă regională de aprovizionare, însă dezvoltarea acestui rol depinde de decizii strategice și de coordonarea politicilor energetice, potrivit Asociației Energia Inteligentă, transmite ziare.com. 

Discuții privind direcția industriei de rafinare și poziționarea României

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, afirmă că evoluțiile recente de pe piața europeană creează o oportunitate pentru România, dar că aceasta riscă să nu fie valorificată în lipsa unei strategii coerente.

„După ce România a irosit oportunitatea strategică de a conta real la masa deciziilor europene, autoanulându-și rolul energetic în cadrul Uniunii Europene și reducându-se la statutul de simplu exportator de gaze din Marea Neagră, asistăm la repetarea aceluiași tipar. Criza generată de Războiul din Golf a creat o nouă oportunitate strategică - diminuarea deficitului de kerosen la nivel european - însă România pare din nou incapabilă să gândească și să acționeze în logica interesului strategic, riscând să rateze încă o șansă majoră”, apreciază specialistul, într-o analiză intitulată „Europa rămâne fără kerosen. De ce România nu intră în joc?”, potrivit Antena 3 CNN.

În prezent, autoritățile iau în calcul orientarea industriei de rafinare în special către creșterea producției de motorină destinată pieței interne, în contextul securității aprovizionării cu combustibili.

„Europa nu are o criză de petrol. Are o criză de kerosen rafinat în locul greșit. România poate face ceva valoros”, mai spune specialistul.

Kerosenul și potențialul de repoziționare pe piața europeană

Potrivit analizei citate, o alternativă ar putea fi orientarea parțială a capacităților de rafinare către producția de kerosen destinat pieței Uniunii Europene, în paralel cu menținerea producției de motorină pentru consumul intern, în funcție de posibilitățile tehnologice ale rafinăriilor din România.

„Dintr-o perspectivă economică și strategică, ar fi mai oportună o orientare către producția de kerosen (combustibil de aviație) destinată pieței Uniunii Europene, concomitent cu creșterea cantității de motorină produsă pentru piața internă - un echilibru care depinde, desigur, de capacitățile tehnologice ale rafinăriilor din România”, consideră Chisăliță.

În acest cadru, este menționată și posibilitatea unei repoziționări mai ample a României în cadrul Uniunii Europene, prin consolidarea rolului său în arhitectura de securitate energetică regională.

„Europa nu are o criză de petrol. Are o criză de kerosen rafinat în locul greșit. România nu poate salva Europa. Dar poate face ceva mai valoros: să devină nodul care ține în viață sud-estul continentului. Dacă România nu o face, nu este o problemă de resurse, ci de voință. Și, din nou, cel mai probabil va fi trecută la capitolul clasic: România a fost acolo, dar nu a contat”, a adăugat specialistul.