Din rațiuni de eficiență și de bună administrare a justiției, având în vedere pozițiile juridice extrem de apropiate în această speță și numărul foarte mare de intervenienți, România împreună cu Belgia, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg și Suedia vor prezenta o pledoarie comună, menționează sursa citată.

Etapa procedurală curentă privește examinarea obiecțiilor preliminare formulate de Federația Rusă cu privire la competența Curții în această speță. 

Faza orală a procedurilor este organizată în continuarea etapei scrise, în contextul căreia România a transmis Curții, la 3 iulie 2023, observații scrise, cu scopul de a sprijini determinarea competenței Curții de a soluționa acest caz.

La audieri participă o delegație condusă de directorul general pentru afaceri juridice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, desemnat drept co – Agent al României în fața CIJ în acest caz.

Ministerul Afacerilor Externe subliniază că participarea la aceste proceduri reflectă importanța acordată de România respectării Convenției privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid, precum și încrederea în rolul Curții Internaționale de Justiție, organul judiciar principal al ONU, pentru clarificarea corectei interpretări și aplicări a prevederilor Convenției.