"Dacă vă uitați pe statistici, am început cu până într-un milion de familii de albine în anul 2007, la integrarea în UE, și acum avem peste 2,3 milioane. Suntem a doua țară europeană ca număr de familii de albine, după Spania. De asemenea, în 2007 aveam o producție de 16.000 tone de miere și acum am ajuns la aproape 30.000 de tone. Am început cu un consum de o jumătate de kilogram de miere pe cap de locuitor și acum suntem la 1,2 kg/locuitor/an", a susținut directorul general adjunct al Direcției Generale Politici Agricole din cadrul Ministerului Agriculturii, Gheorghe Tinel.

Acesta a subliniat că și Programul Național Apicol (PNA) a devenit atractiv pentru sector, în condițiile în care în 2007 gradul de absorbție a fost de 17%, iar în prezent a fost accesat 100%, însă din numărul total de apicultori înregistrați, respectiv 32.000, doar 8.000 de apicultori au luat fonduri din PNA, adică 25% din total.

"Prin Programul Național Apicol sunt alocați până în 2027 circa 60 de milioane de euro, 30 de milioane de la noi, 30 de milioane de la Bruxelles. Vreau să vă reamintesc că am început cu grad de absorbție, în 2007, de 17%, 50% a fost în 2008 și am ajuns la 100%, ceea ce înseamnă că devine atractiv, dar față de numărul de apicultori înregistrați, de 32.000, numărul celor care accesează PNA este la un sfert, 25%, adică 8.000. Am crescut într-adevăr, de la 2.500 la început, la 8.000 acum, dar mai avem până la a-l face un program de masă pentru apicultori", a mai spus Tinel.

Statistica legată de consumul de miere din România, de 1,2 kg/an/locuitor, a fost contrazisă de reprezentanții Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA) care susțin că datele sunt exagerate, consumul real fiind în jur de 550 de grame/locuitor/an.

"Pare exagerată această cifră privind consumul de miere în România și probabil că este o eroare undeva în sistem, pentru că dacă am sta și ne-am gândi, 1,2 kg pe cap de locuitor ar reprezenta toată mierea care s-a produs anul trecut în România. Și nu cred că s-a întâmplat lucrul acesta. Probabil că vine pe fondul faptului că nu au s-a exportat nimic din România și au presupus că totul s-a consumat în țară. Este vorba despre mierea care există pe stoc și din păcate nu a mâncat-o încă românul. Noi ne-am bucura să o mănânce, pentru că nu am mai face acel efort de a o vinde în afară și la un preț mai mic, pentru că ea se vinde angro. Este cu totul eronat. Mare parte din cantitatea de miere ce s-a produs anul trecut încă există pe stoc la apicultori, din cauza faptului că nu există piață de desfacere, din cauza dumpingului făcut de China și Ucraina în ultimii ani, practic la nivelul prețului zahărului. 5 lei, cu atât vine mierea în port la Hamburg", a explicat Răzvan Coman, reprezentantul Asociației Crescătorilor de Albine din România.

Potrivit acestuia, calitatea mierii venită din import lasă de dorit, iar acest lucru a fost confirmat de ultimul studiu al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care a concluzionat că jumătate din mierea care a intrat în Uniunea Europeană este falsificată.

"În ceea ce privește caracteristicile ei sunt dubii destul de mari. Se vede și în ultimul studiu făcut de EFSA, unde practic jumătate din mierea care a intrat în Uniunea Europeană este falsificată într-un mod sau altul. Și mai e un aspect: dăm mierea bună în afară - mierea din România este recunoscută ca fiind de bună calitate - și importăm surogate din China sau din alte părți ale lumii care în mare parte nu sunt miere", a spus el.

Reprezentantul ACA consideră că soluțiile pentru sectorul apicol ar trebui să vină de la UE, pentru că în România lucrurile se mișcă foarte greu.

"Soluțiile nu cred că pot veni la nivel de România, pentru că aici lucrurile se mișcă foarte greu, ci mai repede consider că ar trebui făcut ceva la nivelul Uniunii Europene, pentru că prețurile la produsele venite din afară sunt extraordinar de mici. Consider că un regulament antidumping ar fi binevenit. Acesta există, dar trebuie aplicat. Nu se aplică până când o serie de producători din Uniunea Europeană nu se unesc să facă ceva în sensul acesta. Sunt mai multe țări care susțin acest lucru alături de România, respectiv Ungaria, Slovenia, să vedem dacă Bulgaria și Polonia vor fi interesate, pentru că aceștia sunt exportatorii de miere din Uniunea Europeană, tot către Uniunea Europeană. Ceilalți produc mult mai puțin decât consumă și atunci interesul lor nu este de antidumping ci pur și simplu să ia o miere la un preț foarte mic ca să o comercializeze cât mai sus", a explicat Răzvan Coman.

Nu în ultimul rând, reprezentantul ACA a mai spus că în anii 2022 și 2023 cantitatea de miere exportată a fost la un nivel de circa 10% din producție, în schimb importurile au crescut foarte mult.

"Dacă înainte exportul reprezenta undeva la jumătate din cantitatea de miere produsă, în anii 2023 și 2023 nu știu dacă s-a exportat mai mult de 10% din mierea produsă în România, dar în schimb s-a importat mai mult. De ce? Rămâne ca fiecare om să își pună întrebarea în momentul în care merge și își cumpără un borcan, să citească foarte bine pe etichetă ce scrie pe ea", a concluzionat Răzvan Coman.

Acesta a fost prezent la Târgul Național al Mierii, organizat de vineri până duminică, de către Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACA) pe platforma apicolă din Băneasa, unde peste 100 de apicultori sunt prezenți cu produsele stupului.