Sau, după unele teorii, încearcă să... o urnească din loc, să o dea peste cap, să-i refixeze polii magnetici. Prezența în fresca Apocalipsei a „roții lumii”, la Biserica Sfântului Nicolae din Șchei, ridică o serie de întrebări care pot năuci orice minte care caută legături logice între lucruri, fapte, informații.

Dacă este să ne luăm după interpreții din ultimii ani ai uluitoarei fresce de pe peretele bisericii brașovene, atunci trebuie să admitem că zugravul din veacul al XVIII-lea a așezat pe zid o profeție: inversarea polilor magnetici și exploziile solare ce preced venirea Apocalipsei. Fresca prezintă patru personaje, reprezând cele patru rase umane cunoscute (albă, galbenă, neagră, roșie) care fac eforturi considerabile să re-echilibreze planeta. Soarele, în care se află, central, „Ochiul lui Dumnezeu” sau „ochiul neobosit” care niciodată nu doarme, este foarte aproape de sferă și razele lui par să îl copleșească. Sunt raze „ucigătoare”. Cele patru personaje - de vârste și rase diferite - se străduiesc din răsputeri să mute sfera din calea nenorocirii.

Fiind așezată în ansamblul de scene care prevestesc Apocalipsa, „Roata Lumii” se subscrie sensurilor acesteia.

Interesantă este și biografia pictorului a cărui mână a așezat profețiile în frescă, dar și contextul în care acesta pictează. Ioan Hranite, zugrav de biserici din Țara Românească, este considerat astăzi și un... pionier al științei, pentru că una dintre explicațiile felului în care poziționează Pământul față de Soare este aceea admisă azi de oamenii de știință (emisă de Galileo Galilei cu ani înainte), cum că Pământul este cel care se învârte în jurul Soarelui și că nu e nicidecum centrul Universului. Este tulburător faptul că Hranite pictează acest adevăr științific într-o biserică și că îl cunoștea, în condițiile în care el lucrează în Șchei în anii 1737-1738, iar Vaticanul a permis publicarea cărții lui Galilei abia în 1741. Hranite vizitase însă Muntele Athos, iar acolo, la Mănăstirea Dionisiou, există o frescă având același subiect: „Roata Lumii” (pictată însă la jumătatea secolului al XVI-lea - !!!).

În frescele altor biserici pe care avea să le picteze - între care și Tismana - Hranite înfățișează de asemenea făpturi și obiecte bizare, care aduc cu nave spațiale extraterestre, sfinții poartă veșminte care amintesc de costumele cosmonauților și altele asemenea. Sigur că astfel de viziuni înflăcărează mai ales mințile celor pasionați de OZN-istică.

Autor: Simona Lazar

Sursa: antenasatelor.ro