România are potențialul să facă în următorul deceniu cel mai mare salt economic din istorie, consideră analistul Cristian Hostiuc
-
04 Decembrie 2018 17:18
Nu știu cum va fi România peste 100 de ani, dar dacă luăm ca reper ultimii 10 ani de când am intrat în Uniunea Europeană, chiar și cu o criză economică la activ, am putea să proiectăm o evoluție a economiei pentru următorii 10 ani, scrie Cristian Hostiuc, Director editorial la Ziarul Financiar.
România are o șansă istorică de a face un salt economic și de business, dar de data asta vorbim de cifre ceva mai mari.
Acum 10 ani (2007-2008-2009) PIB-ul era la 120-140-110 de miliarde de euro, cu 4,8 milioane de angajați, exporturi de 33 de miliarde de euro, cu un salariu mediu de 1.400 de lei net (350 de euro) și cu un salariu minim de 540 de lei (140 de euro) .
În 2018 PIB-ul va fi de 200 de miliarde de euro, cu 4,9 milioane de angajați, cu exporturi de aproape 70 de miliarde de euro, cu exporturi de servicii (transporturi și IT) de 20 de miliarde de euro, cu un salariu mediu de 2800 de lei (600 de euro) și cu un salariu minim de 1192 de lei (250 de euro), la un curs de 4,65 lei pentru un euro.
În următorii 10 ani, România își poate propune și poate să ajungă la un PIB de 350-400 de miliarde de euro, cu 6 milioane de angajați, cu exporturi de bunuri de 150 de miliarde de euro, exporturi de servicii de 50 de miliarde de euro și cu 1 milion de antreprenori mici și mijlocii (acum sunt 400.000), ier cursul să fie undeva între 5-5,5 lei pentru un euro.Dacă România va atrage, și poate, câte 50.000 de români care lucrează în străinătate pe an, care să vină să-și deschidă un business, peste 10 ani ar fi 500.000 de afaceri noi, la care se adaugă cel puțin 1 angajat, din familie.
Simion Tintelecan, un antreprenor din Ardeal, s-a întors acum un an în România după 17 ani petrecuți în Italia și a pornit un business cu produse din carne după rețete italienești, unde a investit câteva zeci de mii de euro. Eu cred că exemplul lui va fi urmat și de alți români, care vor încerca să-și facă un business în România din ce au învățat în afară.
Puterea economiei Italiei se bazează pe afacerile de familie și întreprinderile mici și mijlocii și s-ar putea ca România să se îndrepte către acest model în următoarele două decenii, pentru că vor fi mulți români care încep să se pensioneze după ce au muncit în afară și România s-ar putea să fie o alternativă mai bună cu pensia obținută. Cu 800-1200 de euro, poți să trăiești bine în România și, de ce nu, să-ți faci un mic business.
De la o cifră de afaceri totală a tuturor companiilor din România de 300 de miliarde de euro, peste 10 ani am putea ajunge la 500 de miliarde de euro.
Salariul minim ar putea să urce la 3000 de lei net (600 de euro), iar salariul mediu să urce la 1000 de euro.
Sistemul bancar, care acum are active de abia 100 de miliarde de euro la un PIB de 200 de miliarde de euro, și-ar putea propune ca peste 10 ani să ajungă la active de 200-250 de miliarde de euro, ceea ce nu ar fi deloc imposibil. În Europa activele sistemelor bancare sunt de trei ori peste economie, nu la 50%, cât sunt în România.
În ultimii 10 ani, economia a crescut mai repede decât sistemul bancar și ar fi cazul ca bancherii să-și propună să inverseze acest trend.
Bineînțeles că va fi mai greu în următorii 10 ani să se dubleze indicatorii macro, așa cum s-a întâmplat în ultimii 10 ani, pentru că cifrele sunt mai mari acum.
Toți antreprenorii așteaptă de la stat, de la politicieni, un plan economic care să ducă România înainte.
Dorel Goia, proprietarul Teraplast Bistrița, vrea ca oamenii de afaceri români să fie consultanți în elaborarea politicilor economice. “Azi avem sentimentul că oamenii de afaceri merg pe drumuri paralele cu cele ale clasei politice”, spune el, într-un mesaj pentru România la 100 de ani.
Nu știu cum percepe el clasa politică, dar dacă ne uităm la ultimii zece ani, businessul din România, chiar și cu cea mai mare criză economică din istoria lumii, a reușit să-și dubleze indicatorii. Dacă această clasă de business ar fi în fruntea României, ca retorică, la propriu, așa cum a fost în business, România poate face cel mai mare salt economic din istoria ei.
În ultimii 10 ani, clasa politică nu a stricat multe lucruri în economie, ci chiar a forțat anumite decizii economice care s-au dovedit extrem de bune pentru economie, pentru business și pentru salariați.
Cred că oamenii din business, în special români, sunt marcați de ceea ce văd la televizor, unde totul pare o luptă în tranșee între români și români.
În economie lucrurile sunt mult mai așezate, interesele economice sunt mult mai puternice, iar rezultatele se văd.
Lupta politică nu i-a împiedicat pe frații Pavăl să ajungă cel mai mare business românesc, cu afaceri de 1,4 miliarde de euro și cu un profit de 300 de milioane de euro.
Lupta politică nu a împiedicat Dacia să facă din Duster cel mai puternic produs de export din România.
Lupta politică și ceea ce vedem seară de seară la televizor nu a împiedicat UiPath să ajungă în numai patru ani cel mai valoros start-up românesc și să atragă fințanări de 300 de milioane de dolari, ajungând la o valoare a companiei de 3 miliarde de dolari.
Probabil că cei care au fost la conducerea politică, indiferent de numele lor, ar fi putut să facă mai mult, dar nici nu au stricat lucrurile, ceea ce a permis ca România să aibă poate cea mai bună perioadă economică din toată istoria ei.
Șansa României este că poate să-și dubleze PIB-ul de la 200 la 400 de miliarde de euro, pentru că are de unde, potențialul de dezvoltare nu s-a epuizat, iar toată lumea recunoaște acest lucru.
Orice lucrare de infrastructură multiplică de șapte ori businessul local. Dacă gazele din Marea Neagră vor ieși la suprafață, nu totul va fi dus la export, ci s-ar putea să reînvie industria chimică, să se mai încălzească poate un milion de locuințe cu gaze, poate va atrage și alte investiții conexe în echipamente.
IT-ul începe să treacă de la call-centere la centre de servicii cu valoare adăugată mai mare, iar de aici tot vor mai răsări antreprenori care vor dori să-și facă produse și servicii proprii pe care să le vândă în afară și, de ce nu, în țară.
Agricultura și industria agro-alimentară vor câștiga teren pentru că există loc de a fi acoperit deficitul dintre exporturi și importuri de 2 miliarde de euro, vor apărea produse care vor îngloba o valoare adăugată mai mare și nu în ultimul rând, acest domeniu aduce cele mai mari marje și va atrage investiții.
Educația, pe care o invocă toți antreprenorii, își va găsi drumul, mai ales prin acest amestec de învățământ dual, care va câștiga teren.
Dacă dăm puțin timpul înapoi și ne uităm la cifre cu detașare, vom vedea următoarele: în 1990 România avea un PIB de 40 de miliarde de dolari, iar Polonia de 60 de miliarde de dolari. În anul 2000, Polonia a ajuns la un PIB de 170 de miliarde de dolari, iar România bătuse pasul pe loc, la 35-40 de miliarde de dolari. În 2018, România are 200 de miliarde de euro, iar Polonia 460 de miliarde de euro, deci am reușit să recuperăm jumătate din avansul polonezilor din anul 2000. De altfel România, după anul 2000, are un ritm de creștere mai mare decât Polonia.
Cel mai interesant este că Polonia are un PIB de 460 de miliarde de euro, cu 16 milioane de angajați, iar România are un PIB de 200 de miliarde de euro, cu numai 5 milioane de angajați, ceea ce arată, cel puțin pe hârtie, că avem o productivitate mai mare.
România are șansa ei, iar toți antreprenorii care i-au urat României să aibă curaj și ambiție pentru următorii 100 de ani ar trebui să fie acum în frunte și să stabilească politicienilor care sunt țintele economice pentru următorul deceniu.
Asta dacă vor ca România să ajungă acolo: la un PIB de 400 de miliarde de euro, la exporturi de 200 de miliarde de euro, la active bancare de 250 de miliarde de euro, la un business al companiilor de 500 de miliarde de euro, la un salariu minim de 600 de euro și la un salariu mediu de 1000 de euro.
Curajul vine făcând!
Sursa: Ziarul Financiar
