Cunoscut încă din Antichitate pentru importantele sale zăcăminte de aur, acest sit cu galerii miniere romane, unic în Europa, figurează printre cele 30 de dosare care sunt examinate de Comitetul patrimoniului mondial din cadrul UNESCO, întrunit în această perioadă în Bahrain până pe 4 iulie, în vederea includerii în patrimoniul universal.

Situl Roșia Montană face însă obiectul unui arbitraj internațional solicitat de grupul canadian Gabriel Resources, care a obținut în 1999 o primă licență pentru a deschide o mină de aur cu exploatare în aer liber. Compania canadiană dorea să extragă 300 de tone de aur în următorii 14 ani, folosind cianuri.

După 14 ani, Parlamentul român a stopat definitiv proiectul, pe fondul manifestațiilor masive ale ecologiștilor și apărătorilor patrimoniului, care au avertizat în privința riscurilor de poluare a mediului și de distrugere a galeriilor antice de la Roșia Montană.

Grupul canadian s-a adresat jurisdicției de arbitraj internațional a Băncii Mondiale (CIRDI) din Washington și solicită despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari.

"Nu suntem dispuși să plătim din buzunarul cetățeanului cele 4 miliarde de dolari", a declarat Ministerul Culturii într-un comunicat. "Guvernul României nu solicită retragerea dosarului, ci amânarea acestuia până la soluționarea litigiului", precizează același document.

Mai multe ONG-uri au cerut în aceste ultime zile autorităților de la București să nu blocheze dosarul, considerând că în absența unei protecții oferite de UNESCO "zona va fi condamnată la subdezvoltare". Includerea pe lista patrimoniului mondial ar reprezenta o veritabilă mană cerească pentru situl Roșia Montană, care ar putea să atragă turiști și să beneficieze de stimulente financiare, afirmă jurnaliștii de la AFP.

Autoritățile de la București au ezitat multă vreme să depună acest dosar la UNESCO, încurajând, în schimb, continuarea extracției miniere, înainte de a depune totuși dosarul în 2016.

Sursa: Agerpres