Acest lucru nu i s-a mai întâmplat niciodată dreptei franceze, iar scorul scăzut înregistrat de socialiști trimite partidul cu un secol în urmă, consideră cotidianul francez. Însă dincolo de ruptura majoră de politica tradițională, Washington Post consideră că aceste alegeri deschid o nouă dispută asupra diverselor viziuni referitoare la identitatea Franței și a Europei.

"Le Pen, care ar trebui considerată mai degrabă o socialistă naționalistă, ar dori să scoată Franța din toate instituțiile internaționale, inclusiv din UE și NATO, să blocheze frontierele, să limiteze comerțul și să impună o economie de stat aproape marxistă. Alegătorii ei sunt pesimiști în privința prezentului și tânjesc după o altă Franță. Partidul său, Frontul Național, este prezent de zeci de ani în politica franceză și a fost eminamente zgomotos mai ales prin opoziția manifestată față de imigrație. De cealaltă parte se află Macron, a cărui mișcare complet nouă, En Marche, reprezintă un centru radical. Macron susține piețele financiare, dar spune că e credincios "solidarității colective". Alegătorii săi sunt ceva mai optimiști cu privire la viitor, sprijină Uniunea Europeană și integrarea Franței pe continent și în lume", își încheie Washington Post descrierea făcută celor doi candidați. Astfel, în turul al doilea lupta se va da între social-liberalism și naționalism, între deschidere și izolare, între ideea de Europă unită și cea a unei Franțe singure, constată Liberation.

Le Monde avertizează că deși într-un prim tur marcat de prezența unui număr mare de candidați eurosceptici sau chiar eurofobi, în final, pe primul loc s-a situat candidatul care s-a declarat cel mai pro-european, pericolul încă nu a trecut. Prin urmare, ziarul îndeamnă deschis la un front comun de respingere a extremei-drepte, avertizând că Marine Le Pen a stabilit un nou record de voturi pentru partidul său, care, în viziunea Le Monde, "este incompatibil cu oricare din valorile noastre, cu istoria și identitatea noastră".

Politicienii francezi, în frunte cu însuși actualul președinte, au început să-și declare deschis sprijinul pentru Emmanuel Macron, iar potrivit site-ului Euractiv, comisarul european pentru afaceri economice și financiare, Pierre Moscovici, consideră aceste alegeri un referendum pentru rămânerea Franței în Uniunea Europeană. Europa, la rândul ei, "îl aplaudă pe Emmanuel Macron și îi urează noroc în următorul tur", constată Jornal Economico. Berlinul răsuflă ușurat, considerând că succesul lui Macron crește speranțele că cel mai important partener european al Germaniei va înfrâna valul populist care amenință să distrugă Uniunea Europeană, scrie Handelsblatt.

Financial Times se întreabă ce va însemna o victorie a lui Macron pentru Brexit, iar răspunsul dat și de alte ziare britanice, precum The Telegraph sau Express, este că o astfel de victorie va face Brexitul mai dur pentru Londra. Bloomberg observă o dezamăgire și în Rusia pentru faptul că favorita Kremlinului, Marine Le Pen, s-a situat pe locul doi, și citează parlamentari și analiști ruși care consideră că alegătorii francezi ar fi sub presiunea Uniunii Europene și a Germaniei. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenția Interfax, a dezmințit că Moscova ar sprijini vreun candidat la președinția Franței, susținând că Moscova respectă alegerea poporului francez. Russia Today nu uită însă să-și exprime îngrijorarea că "Macron va genera o Franță slabă, exact cum își dorește Bruxelles-ul și Berlinul". "Succesul lui Macron, înfrângerea lui Putin", conchide cotidianul polonez Gazeta Wyborcza, amintind că Moscova a sprijinit-o financiar pe Le Pen, dar că și-a investit speranțele și în alți doi candidați pro-ruși, republicanul François Fillon și neo-comunistul Jean-Luc Melenchon, așteptând ca o victorie a acestora să schimbe atitudinea Parisului față de sancțiunile la adresa Moscovei, față de conflictul din Ucraina și recunoașterea anexării Crimeii sau să ducă la o slăbire a Europei, prin retragerea Franței din UE.

Între timp, luni, UE și Rusia au analizat căile de restabilire a cooperării, în prima vizită efectuată la Moscova de înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Federica Mogherini, notează agenția Tass. În timpul discuțiilor a fost abordată și problema sancțiunilor aplicate Rusiei pe care ministrul rus Serghei Lavrov le consideră "parte a celorlalte probleme care s-au acumulat în relațiile noastre", relații care, potrivit lui Lavrov "trec printr-o perioadă dificilă", mai scrie agenția rusă. Deutsche Welle observă că Uniunea Europeană rămâne fermă și susține că deși dorește legături mai strânse cu Rusia, divergențele legate de intervențiile Moscovei în Ucraina și Siria rămân, iar sancțiunile nu vor fi ridicate. Le Monde constată că deși cei doi demnitari au făcut eforturi să vorbească despre cooperare, interese comune și necesitatea ameliorării relațiilor, întâlnirea s-a dovedit a fi, în final, "un dialog al surzilor".

Sursa: RADOR, Carolina Ciulu