Avocații persoanelor afectate de această decizie au intentat procese pe motiv că li se refuză clienților lor dreptul de a intra pe teritoriul american și că sunt reținuți pe aeroport, scrie The Washington Post.

Deși mai mulți judecători au decis că ordinul președintelui Trump nu este legal, Departamentul pentru Securitate Internă a anunțat că va continua să aplice decretul. "În pofida protestelor din aeroporturi și de pe străzi, Trump, care și-a centrat campania pe promisiunile de a stopa imigrația ilegală și de a impune ceea ce a devenit cunoscut ca Interdicția Musulmană, rămâne neclintit. Responsabili ai Casei Albe insistă că măsura întărește siguranța națională", mai arată The Washington Post.

The New York Times notează că un judecător federal din Brooklyn a blocat temporar decretul semnat de președinte, motivând că deportarea refugiaților către țările de origine le-ar putea cauza acestora "daune ireparabile". Critici ai președintelui Trump îi reproșează că vor exista pagube colaterale asupra unui mare număr de persoane care vin în Statele Unite fără nicio intenție de a comite crime.

Reproșuri vin și din partea liderilor europeni, care susțin că măsura este exagerată și încalcă drepturi fundamentale. La Lisabona, președintele Franței a afirmat că administrația Trump "încurajează populismul și chiar extremismul" și i-a îndemnat pe liderii europeni să fie solidari într-o lume tot mai nesigură, notează The Guardian. Le Figaro arată că Francois Hollande a cerut Europei "să formeze un front comun și să dea un răspuns ferm președintelui american". Și cancelarul german, Angela Merkel, a criticat măsura președintelui Trump, arătând că "lupta împotriva terorismului nu este o scuză pentru interdicția de intrare în Statele Unite", după cum aflăm din The Independent. Cancelarul german i-a transmis acest lucru președintelui Trump și în cursul unei convorbiri telefonice.

De altfel, Angela Merkel este unul dintre numeroșii lideri cu care Donald Trump a avut discuții telefonice la sfârșit de săptămână. Presa internațională îi amintește și pe președinții Rusiei și Franței, premierii japonez și australian. Un rezumat al discuțiilor îl face NBCnews. Subiectul central al convorbirii cu Angela Merkel a fost NATO, în contextul în care Donald Trump a sugerat anul trecut că SUA ar putea să nu sprijine țările care nu își achită suma cuvenită la Alianță. Președintele francez l-a avertizat pe omologul american că o abordare protecționistă ar putea avea consecințe politice și economice și că politica închiderii în sine este un drum înfundat. Cea mai lungă discuție, de aproape o oră, a fost cea cu președintele Rusiei, mai notează NBCnews.

The New York Times observă că în prima convorbire directă, cei doi președinți au evitat să discute ridicarea sancțiunilor impuse de Statele Unite Rusiei dar și acuzațiile lansate la adresa Rusiei că ar fi organizat atacuri informatice în timpul campaniei electorale americane.

Potrivit TASS, cei doi lideri s-au exprimat în favoarea stabilirii unei coordonări reale ale acțiunilor ruse și americane în scopul distrugerii grupării Stat Islamic, precum și a altor grupări teroriste din Siria. Iar Russia Today notează că "au fost examinate aspecte importante din actualitatea externă, inclusiv lupta împotriva terorismului, situația din Orientul Mijlociu, conflictul arabo-israelian, sfera stabilității strategice și neproliferarea nucleară, situația privind programul nuclear iranian și cea din Peninsula Coreeană" dar și "principalele aspecte ale crizei din Ucraina". Revenind în actualitatea politică europeană, presa internațională reține că fostul președinte al Parlamentului European, Martin Schulz, a fost desemnat în mod formal candidatul Partidului Social-Democrat la postul de cancelar al Germaniei.

Potrivit Der Spiegel, la alegerile din septembrie, el va fi principalul contracandidat al actualului cancelar, Angela Merkel, lider al Uniunii Creștin-Democrate. Euronews anunță că Martin Schulz a promis în fața celor peste 1.000 de persoane adunate la sediul partidului că va lupta pentru taxe mai corecte, pentru o educație mai bună și pentru ca persoanele din zonele rurale să aibă aceleași beneficii precum cele din zonele urbane. Și tot din Germania reținem că aproximativ 40 de ofițeri turci care activau în baze NATO au cerut azil politic în această țară, pe fondul epurărilor care au loc în armata din Turcia.

Ziarul turc Hurriyet comentează că joi, cancelarul Angela Merkel va merge în Turcia și nu se știe cum va fi influențată vizita în contextul acestor noi solicitări de azil. Cert este că subiectul a tensionat relațiile dintre Ankara și Atena, după ce justiția din Grecia a respins cererea autorităților din Turcia privind extrădarea unor ofițeri care au cerut azil pe teritoriul grecesc, amintește Hurriyet.

Florin Matei, Agenția de presă RADOR